Comisia Europeană a lansat cel de al doilea ciclu anual de gestionare a migrației, care pune în aplicare o componentă esențială a Pactului privind migrația și azilul. Acesta se bazează pe punerea în aplicare cu succes a primului ciclu anual de gestionare a migrației și pe rezultatele puternice ale activității UE în domeniul migrației: reducerea substanțială a migrației ilegale, o cooperare mai strânsă între statele membre și parteneriate eficace cu țările terțe. Ciclul anual de gestionare a migrației se bazează pe echilibrul just dintre responsabilitate și solidaritatea pactului.
Ciclul anual include o imagine de ansamblu anuală a situației în materie de azil și migrație din UE, o decizie de evaluare și de stabilire a situațiilor în materie de migrație din fiecare stat membru, precum și o propunere privind o rezervă anuală de solidaritate pentru anul următor, care urmează să fie adoptată de Consiliu. Evaluarea Comisiei se bazează pe dovezi și se bazează pe datele și informațiile furnizate de autoritățile naționale și de agențiile UE, ținând seama de situațiile și nevoile statelor membre.
Al doilea raport anual european privind azilul și migrația
Situația migrației în UE a continuat să se îmbunătățească în mod semnificativ, confirmând faptul că noua abordare a UE privind migrația, cu un nou cadru juridic, o protecție puternică a frontierelor și o diplomație asertivă în domeniul migrației, produce rezultate pozitive substanțiale și consecvente. Trecerile ilegale ale frontierei s-au înjumătățit în ultimii doi ani, cu o nouă scădere de peste o treime în primele șase luni ale acestui an. Deplasările neautorizate (-22% în 2025) și cererile de azil (-19% în 2025) au scăzut, de asemenea, semnificativ, în timp ce rata de returnare la nivelul UE a crescut acum la peste 30%.
Raportul se referă, de asemenea, la progresele semnificative înregistrate de statele membre în punerea în aplicare a Pactului privind migrația și azilul, care este pe deplin în vigoare din luna iunie a anului trecut: noul sistem Eurodac este operațional în toate statele membre; Statele membre utilizează noile proceduri de screening și la frontieră, o treime din totalul cererilor de azil înregistrate fiind prelucrate în cadrul procedurilor accelerate sau la frontieră de la intrarea în vigoare a pactului; iar punerea în aplicare a primei rezerve de solidaritate pentru 2026 este pe drumul cel bun.
În același timp, sunt necesare eforturi continue pentru a se asigura că toate componentele pactului sunt pe deplin operaționale, în special în ceea ce privește obligațiile statelor membre în materie de responsabilitate. Statele membre au înregistrat progrese semnificative pentru a asigura aplicarea deplină a noilor norme, deși sunt necesare eforturi suplimentare pentru a aborda provocările rămase.
Decizia Comisiei de stabilire a nivelurilor presiunii exercitate de migrație
Pe baza constatărilor din raportul anual și utilizând criteriile cantitative și calitative prevăzute în Regulamentul privind gestionarea situațiilor legate de azil și migrație, Comisia stabilește că:
Grecia și Cipru se află sub presiunea migrației din cauza nivelului disproporționat al sosirilor din ultimul an. Italia se află, de asemenea, sub presiunea migrației din cauza unui număr disproporționat de sosiri în urma operațiunilor de căutare și salvare pe mare. În plus, ținând seama de situația generală în materie de migrație și, în special, de incidentul din Ceuta, Spania se află, de asemenea, sub presiunea migrației. Prin urmare, aceste patru state membre vor fi eligibile pentru a avea acces la rezerva de solidaritate, sub rezerva aplicării în continuare a normelor privind responsabilitatea. Comisia constată, de asemenea, că, deși Italia a înregistrat progrese în ceea ce privește aplicarea normelor privind responsabilitatea, sunt în continuare necesare progrese suplimentare și acestea vor fi monitorizate îndeaproape.
Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Croația, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, România, Slovenia și Finlanda sunt expuse riscului de presiune exercitată de migrație. Acest lucru se datorează fie unui număr relativ mare de sosiri ilegale, deplasări secundare neautorizate, cereri de azil sau protecție temporară acordată persoanelor care fug din calea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, fie riscului de utilizare a migrației ca armă, care ar putea crea obligații disproporționate în anul următor. Aceste state membre vor avea acces prioritar la setul permanent de instrumente al UE de sprijin în materie de migrație, iar situația lor va fi monitorizată și reevaluată în mod rapid, dacă este necesar.
Bulgaria, Cehia, Estonia, Croația, Austria și Polonia se confruntă cu o situație semnificativă în materie de migrație din cauza efectului cumulativ al migrației în ultimii cinci ani. Aceștia vor putea solicita Consiliului să acorde o deducere integrală sau parțială din contribuțiile lor la rezerva de solidaritate pentru anul următor.
Propunere de rezervă de solidaritate
De asemenea, Comisia propune astăzi Consiliului să instituie rezerva de solidaritate pentru 2027, pentru a răspunde nevoilor statelor membre aflate sub presiune migratorie. În conformitate cu normele pactului, prezenta propunere nu este publică.
Acum este de competența Consiliului să convină asupra dimensiunii rezervei de solidaritate și asupra modului în care va contribui fiecare stat membru. Statele membre vor avea flexibilitatea de a alege cum să contribuie: prin solidaritatea oamenilor (relocări sau compensări ale responsabilității), sprijin financiar, măsuri alternative sau o combinație a acestor măsuri.
După adoptarea de către Consiliu a deciziei privind rezerva de solidaritate, contribuțiile de solidaritate ale statelor membre vor fi publice și obligatorii din punct de vedere juridic.
