„Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator”, a declarat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat săptămâna aceasta publicației Politico.
„Nu ar trebui să ne asumăm rolul de a încerca să-i faceți pe plac dictatorului”, a continuat acesta.
Liderii europeni au o teamă persistentă că administrația americană condusă de președintele Donald Trump ar putea urmări încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina în condiții care să marginalizeze Europa și să dezavantajeze Kievul.
Cele mai recente discuții dintre Washington și Moscova au reaprins dezbaterea la Bruxelles și în capitalele naționale cu privire la necesitatea ca Europa să aibă propria linie directă de comunicare cu Kremlinul. Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat o discuție telefonică de 90 de minute cu Putin la sfârșitul lunii octombrie.
Premierul estonian — a cărui țară, cu o populație de 1,3 milioane de locuitori, se învecinează cu Rusia și a fost ținta încercărilor persistente ale Moscovei de a stârni tulburări interne — a avertizat împotriva ideii unor discuții directe, afirmând că aceasta ar slăbi poziția Europei față de Putin.
„Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, prin sufocarea economică a Rusiei cu sancțiuni, a spus Michal. A fi mediator înseamnă „că ești dispus să cobori standardele, de exemplu, pentru Rusia”, inclusiv când vine vorba de impunerea și aplicarea sancțiunilor punitive, a adăugat el.
„Nu poți (avea) două roluri. Unul este acela de a susține Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Al doilea este acela de a încerca să adopți o formă de mediere”, a declarat liderul estonian.
„Putin ar trebui să înțeleagă că Europa este puternică, că rămâne unită și că vorbim cu o singură voce”, a adăugat el.
Oficialii americani se vor întâlni săptămâna viitoare cu reprezentanți ucraineni și ruși. Discuțiile, care vor fi primele negocieri față în față din februarie, vor avea loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a declarat luni trimisul special al SUA, Steve Witkoff.
Liderul estonian a afirmat că europenii „apreciază” eforturile administrației Trump de a media un acord de pace, „dar presiunea ar trebui să se exercite în mare măsură asupra Rusiei. Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”, a spus el.
În contextul în care Partidul Republican a pierdut alegerile de la jumătatea mandatului, Europa urmărește cu atenție modul în care schimbarea echilibrului de putere din Congresul SUA va influența poziția președintelui față de Ucraina.
„Alegerile au consecințe. Așadar, este un lucru bun în democrație să existe un sistem de control și echilibru”, a declarat Michal referindu-se la rezultatul alegerilor.
Pentru a exercita presiune asupra Rusiei, Estonia a întreprins, împreună cu Polonia și Suedia, o inițiativă de înăsprire a regulilor privind vizele pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru foștii combatanți care au luptat pe câmpurile de luptă din Ucraina. Tallinn a propus o interdicție totală privind accesul foștilor soldați din armata rusă pe teritoriul UE în ansamblu.
