Comisia Europeană a prezentat joi un nou pachet privind educația și competențele pentru a inversa declinul competențelor de bază, pentru a ajuta școlile să facă ca IA și tehnologiile digitale să funcționeze pentru învățare și pentru a aborda deficitul de cadre didactice.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a prezentat cele patru priorități ale pachetului: dotarea școlilor cu instrumente digitale care pot fi utilizate în siguranță, sprijinirea elevilor pentru recuperarea decalajelor la citire, matematică și alte competențe de bază, îmbunătățirea atractivității profesiei didactice și promovarea învățământului profesional și tehnic ca primă opțiune pentru tineri.
„Europa traversează o transformare care va defini generațiile viitoare. Inteligența artificială schimbă modul în care muncim și învățăm. Dezinformarea pune la încercare democrațiile noastre. Îmbătrânirea forței de muncă exercită presiuni asupra economiei și serviciilor publice. Iar în prezent, unul din trei elevi europeni în vârstă de 15 ani nu atinge nivelul minim de competență la citire și matematică”, a spus Roxana Mînzatu.
Vicepreședinta executivă a atras atenția că rezultatele slabe înregistrate de elevi nu reprezintă doar o problemă a sistemului de educație, ci afectează și competitivitatea Europei, funcționarea democrațiilor și capacitatea de a face față provocărilor viitoare.
„Acesta este motivul pentru care, astăzi, plasăm educația acolo unde îi este locul: în centrul agendei Comisiei Europene. Pornind de la Uniunea Competențelor, pachetul nostru privind educația și competențele are patru priorități. Prima prioritate: asigurarea instrumentelor digitale pe care școlile să le poată utiliza în siguranță. Vicepreședinta executivă Virkkunen și cu mine am colaborat la dezvoltarea Consorțiului european pentru infrastructura digitală în domeniul educației (EDU-EDIC)”, a continuat Mînzatu.
Potrivit Roxanei Mînzatu, prin această inițiativă, țările participante își vor pune pentru prima dată în comun resursele pentru a dezvolta, testa și utiliza instrumente digitale europene destinate școlilor.
„De exemplu, școlile vor putea stoca și distribui în siguranță materiale didactice în cloud, printr-o soluție sigură, dezvoltată în Europa. Profesorii vor putea participa împreună la programe de formare privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială care protejează datele elevilor. Țările vor putea stabili cerințe comune, testa împreună instrumentele și, dacă aleg acest lucru, le vor putea achiziționa în comun. Astfel, o companie europeană ar putea furniza același instrument școlilor din mai multe țări”, a mai spus vicepreședinta executivă.
În paralel cu EU KIDS Act, Comisia Europeană urmărește să dezvolte capacitatea elevilor de a utiliza echilibrat tehnologia digitală, de a înțelege când este potrivit să folosească ecranele și când să le lase deoparte, precum și de a verifica informațiile întâlnite online.
„Începând cu următorul an școlar, vom testa un certificat de competențe în domeniul inteligenței artificiale. De exemplu, elevii ar putea demonstra că pot identifica o greșeală într-un răspuns generat de inteligența artificială și pot explica modul în care au verificat informația”, a adăugat aceasta.
Cea de-a doua prioritate vizează sprijinirea tinerilor pentru recuperarea decalajelor la citire, matematică și alte competențe de bază. În acest sens, Roxana Mînzatu a explicat că propunerea de Recomandare a Consiliului European solicită statelor membre să acorde competențelor de bază statutul de prioritate națională.
„Alianțele școlare europene vor reuni școli din două sau trei țări, autoritățile școlare responsabile și un expert independent. Acestea vor alege o competență asupra căreia să se concentreze, vor stabili un obiectiv măsurabil și vor monitoriza progresul. Finanțarea europeană ar putea acoperi costurile pentru meditatori care să sprijine elevii la citit, ore suplimentare de matematică, formarea profesorilor și vizite la școlile partenere. Ulterior, autoritățile vor putea împărtăși cu alte școli experiențele și metodele care dau rezultate”, a adăugat ea.
A treia direcție importantă a pachetului este creșterea atractivității profesiei didactice și încurajarea profesorilor să rămână în sistemul de educație, a precizat Roxana Mînzatu.
„Doar 8% dintre profesori au sub 30 de ani, în timp ce aproximativ 40% au 50 de ani sau peste. Majoritatea sistemelor de educație din UE se confruntă deja cu deficit de profesori. Agenda UE pentru profesori solicită statelor să reducă sarcinile administrative, să îmbunătățească condițiile de muncă, să ofere profesorilor trasee mai clare de dezvoltare profesională și să îi sprijine în decizia de a stabili când este utilă utilizarea inteligenței artificiale la clasă”, a continuat Mînzatu.
În acest context, Comisia Europeană propune organizarea unor dialoguri periodice la nivel european, care să reunească sindicatele profesorilor, angajatorii și autoritățile din domeniul educației. Discuțiile vor viza volumul de muncă, perspectivele de carieră și reformele planificate.
Cea de-a patra prioritate urmărește promovarea învățământului profesional și tehnic ca primă opțiune pentru tineri, în condițiile în care numeroase sectoare economice se confruntă cu un deficit de personal calificat, a subliniat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene.
„În final, dar nu în ultimul rând, transformarea învățământului profesional și tehnic într-o primă opțiune pentru tineri. Aproape 70% dintre ocupațiile care se confruntă cu cele mai grave deficite de personal necesită în mare măsură competențe profesionale, inclusiv în construcții, sănătate, industria prelucrătoare și energie. Opt din zece întreprinderi mici și mijlocii întâmpină dificultăți în găsirea lucrătorilor calificați”, a continuat Roxana Mînzatu.
Pentru a răspunde acestei nevoi, Mînzatu a prezentat parteneriatele dintre companii și furnizorii de formare profesională (VET Business Partnerships), prin intermediul cărora cele două părți vor putea concepe împreună programe de pregătire adaptate cerințelor pieței muncii.
„Companiile vor contribui la finanțarea unor centre de formare comune, specializate în anumite tehnologii, oferind astfel firmelor mai mici acces la echipamente pe care nu și le-ar putea permite individual. Începând din 2028, propusul Fond european pentru competitivitate ar putea sprijini, pentru prima dată, formarea profesională. De la începutul anului 2027, grupurile sectoriale pentru ucenicie (Sectoral Apprenticeship Clusters) vor reuni angajatori, furnizori de formare și ucenici din aceeași industrie. Întreprinderile mici vor putea să împartă resursele pentru formatori, să organizeze stagii de practică în străinătate și să testeze modalități prin care ucenicii să exerseze diferite sarcini cu ajutorul inteligenței artificiale și al realității virtuale”, a subliniat Mînzatu.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a arătat că învățământul profesional oferă perspective concrete de angajare, în condițiile în care opt din zece absolvenți recenți ai acestui tip de învățământ își găsesc un loc de muncă. În opinia sa, tinerii trebuie să aibă acces la informații clare despre oportunitățile profesionale pe care le oferă fiecare program de formare, astfel încât să poată alege acest parcurs cu încredere.
„Punerea în aplicare a acestui pachet necesită un angajament politic susținut. Știu că suntem cu toții de acord asupra direcției. Statele membre au stabilit recent, în comun, obiective foarte ambițioase în ceea ce privește competențele de bază. Atingerea acestora până în 2030 necesită un efort real și considerabil. Fac apel la guvernele naționale să plaseze educația în centrul strategiilor economice și al deciziilor bugetare. Comisia le va sprijini prin finanțare europeană, cooperare practică și o monitorizare mai atentă a progreselor. Aceasta este o responsabilitate care ne revine în fața generațiilor viitoare. Deciziile pe care le luăm acum vor modela prosperitatea Europei, democrația sa și încrederea oamenilor în propriul viitor”, a conchis Roxana Mînzatu.
