Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, este de acord cu premierul italian Giorgia Meloni, care a declarat că Uniunea Europeană nu trebuie să vorbească pe voci diferite în privința negocierilor de pace referitoare la Ucraina, anunță Reuters, citat de Agerpres.
„Ar trebui să rămânem uniți în a spune clar că aceste lucruri pe care Rusia le vrea necesită și o decizie europeană. Dacă suntem uniți în a trimite acest mesaj, atunci vom fi și noi luați în considerare”, a declarat ea la Lisabona, unde s-a întâlnit cu ministrul portughez de Externe, Paulo Rangel.
Premierul italian Giorgia Meloni I-a trimis joi o scrisoare președintelui Consiliului European, Antonio Costa, prin care atrăgea atenția că Uniunea Europeană riscă să devină irelevantă în orice negocieri de pace privind Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu decide asupra unui reprezentant mandatat să vorbească în numele întregului bloc.
În scrisoare, Meloni afirmă că proliferarea diverselor formate de negociere lovește în credibilitatea Europei și creează impresia că aceasta acționează „haotic”.
Meloni precizează că nu urmărește să obțină un loc la masa negocierilor pentru sine sau pentru Italia, dar afirmă că Roma nu va accepta angajamente negociate în absența unui mandat din partea UE.
În cadrul unei convorbiri telefonice de 90 de minute care a avut loc la finalul lunii octombrie, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, l-au îndemnat pe Putin să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.
Chiar dacă premierul ucrainean Volodimir Zelenski le-a luat apărarea celor doi, unii lideri europeni au considerat că această convorbire a fost o greșeală, criticându-i pe Stubb și Støre pentru că au subminat unitatea Europei în relația cu președintele Rusiei, izolat diplomatic după ce a declanșat războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că este „foarte sceptică” în privința apelului comun al Finlandei și Norvegiei, iar prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a afirmat că pacea trebuie să vină prin „forță”, și nu printr-o atitudine împăciuitoare față de Rusia.
Un oficial dintr-o capitală națională, căruia i s-a acordat anonimatul – la fel ca și altora – pentru a putea vorbi deschis despre chestiuni sensibile, a afirmat că formatele precum E3 (Germania, Franța și Regatul Unit) au funcționat bine. Fragmentarea vocii unificate a Europei prin permiterea fiecărei țări să inițieze propriile discuții cu Moscova ar fi un lucru negativ, a adăugat oficialul.
Guvernul italian a fost iritat de convorbirea telefonică a lui Stubb și Støre cu Putin, oficialii afirmând că aceasta a scos la iveală eșecul Europei de a ajunge la un acord cu privire la cine ar trebui să reprezinte regiunea în negocierile de pace.
Un oficial guvernamental de la Roma a avertizat că inițiativele naționale separate și formatele diplomatice în continuă schimbare riscă să erodeze și mai mult influența, afirmând că Europa „nu poate continua să acționeze la întâmplare și în formate care se schimbă de la o săptămână la alta”. Roma dorește numirea urgentă a unor reprezentanți cu un mandat european comun pentru a apăra interesele și securitatea continentului. „Negocierile nu vor aștepta”, a spus oficialul.
