Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a luat apărarea liderilor finlandez și norvegian pentru că au discutat telefonic cu liderul rus Vladimir Putin, în încercarea de a da un nou impuls negocierilor de pace, informează Politico Europe.
În cadrul unei convorbiri telefonice de 90 de minute care a avut loc marți, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, l-au îndemnat pe Putin să pună capăt războiului împotriva Ucrainei.
Totuși, unii lideri europeni au considerat că această convorbire a fost o greșeală, criticându-i pe Stubb și Støre pentru că au subminat unitatea Europei în relația cu președintele Rusiei, izolat diplomatic după ce a declanșat războiul împotriva Ucrainei, în februarie 2022.
În declarațiile făcute marți în fața jurnaliștilor, Zelenski i-a lăudat pe cei doi lideri nordici pentru ajutorul acordat, afirmând că are o părere „pozitivă” despre ei. „Avem într-adevăr relații foarte bune cu aceste țări. Ele ne ajută cu adevărat”, a spus Zelenski.
Liderul ucrainean a afirmat că Putin a ieșit din izolarea diplomatică anul trecut, când președintele SUA, Donald Trump, s-a întâlnit cu el în Alaska. „De la întâlnirea din Alaska, și europenii au menținut contacte cu Rusia. Doar că nu au făcut-o la fel de deschis ca liderii Norvegiei și Finlandei.”, a spus Zelenski.
Toată lumea înțelege că au existat contacte „la nivelul consilierilor de securitate națională și între agențiile de informații”, precum și discuții care au ieșit la iveală abia după ce au avut loc, a spus el.
„Aici, însă, totul se desfășoară complet la vedere: discuții prealabile, o informare completă și obiective transparente. Finlanda și Norvegia demonstrează că doresc să deschidă un alt canal de comunicare, astfel încât Europa să poată primi informații nu doar prin intermediul Statelor Unite, iar Rusia să poată afla anumite lucruri direct”, a adăugat Zelenski.
Întrebarea dacă — și cum — Europa ar trebui să poarte discuții cu Putin reprezintă un subiect sensibil pentru oficialii și diplomații din cadrul aliaților Ucrainei, atât din UE, cât și din afara acesteia.
Marți, prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că este „foarte sceptică” în privința apelului comun al Finlandei și Norvegiei, iar prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a afirmat că pacea trebuie să vină prin „forță”, și nu printr-o atitudine împăciuitoare față de Rusia.
Un oficial dintr-o capitală națională, căruia i s-a acordat anonimatul – la fel ca și altora – pentru a putea vorbi deschis despre chestiuni sensibile, a afirmat că formatele precum E3 (Germania, Franța și Regatul Unit) au funcționat bine. Fragmentarea vocii unificate a Europei prin permiterea fiecărei țări să inițieze propriile discuții cu Moscova ar fi un lucru negativ, a adăugat oficialul.
Guvernul italian a fost iritat de convorbirea telefonică a lui Stubb și Støre cu Putin, oficialii afirmând că aceasta a scos la iveală eșecul Europei de a ajunge la un acord cu privire la cine ar trebui să reprezinte regiunea în negocierile de pace.
Un oficial guvernamental de la Roma a avertizat că inițiativele naționale separate și formatele diplomatice în continuă schimbare riscă să erodeze și mai mult influența, afirmând că Europa „nu poate continua să acționeze la întâmplare și în formate care se schimbă de la o săptămână la alta”. Roma dorește numirea urgentă a unor reprezentanți cu un mandat european comun pentru a apăra interesele și securitatea continentului. „Negocierile nu vor aștepta”, a spus oficialul.
Reacția instituțiilor de la Bruxelles la inițiativa Norvegiei și Finlandei a fost până acum discretă, sugerând totuși caracterul sensibil al subiectului.
„Luăm act de această discuție telefonică, care a avut loc exclusiv la nivel bilateral. Aceste negocieri se desfășoară în diferite formate, în diferite locuri și la diferite niveluri, implicând șefi de stat și de guvern, miniștri, diplomați de rang înalt și funcționari. UE este implicată”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.
