Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, a avut miercuri, la Bruxelles, o întâlnire de lucru cu vicepreședintele Comisiei Europeane, responsabil de coeziune și reforme, Raffaele Fitto, pentru a discuta soluțiile pentru recunoașterea de către Comisia Europeană a rezultatelor înregistrate în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și despre viitorul exercițiu financiar multianual 2028-2034.
„Am discutat soluțiile pentru recunoașterea rezultatelor înregistrate în implementarea PNRR și am solicitat o abordare flexibilă, dar raportată strict la Decizia de Punere în Aplicare a Planului. Concret, solicităm ca rezultatele reale să poată fi demonstrate și recunoscute prin documentele oficiale și mecanismele de certificare care există deja în România. Subliniez faptul că PNRR este un program cu acoperire națională și impact social major. Din acest motiv, este foarte important pentru noi ca evaluarea să reflecte rezultatele concrete pe care PNRR le-a avut în România. Tocmai de aceea, prioritatea mea în acest moment este să găsim, împreună cu ministerele de linie și serviciile Comisiei Europene, soluțiile necesare pentru ca România să încaseze fiecare euro din PNRR”, a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
În context, MIPE reaminște într-un comunicat faptul că 6 noiembrie este ultima zi în care autoritățile române pot transmite Comisiei Europene documentele necesare pentru a răspunde solicitărilor de clarificare și pentru a demonstra îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate.
PNRR revizuit are o alocare de 20,1 miliarde de euro, din care aproximativ 13,5 miliarde de euro componenta de grant, iar restul – componenta de împrumut. Din întreaga sumă, până acum România a încasat aproximativ 13,2 miliarde. În prezent, Comisia Europeană evaluează cererea de plată nr. 5 în valoare de aproape 2,1 miliarde de euro și cererea de plată nr. 6, finală, în valoare de circa 4,35 miliarde de euro.
Discuțiile de la Bruxelles au vizat și implementarea programelor prin care România atrage fondurile alocate prin Politica de Coeziune 2021-2027, precum și viitorul cadru financiar multianual 2028-2034.
„Politica de coeziune trebuie să rămână o politică strategică a Uniunii Europene. Pentru România, coeziunea înseamnă drumuri, spitale, școli, apă și canalizare, dar și competitivitate, creștere economică și, mai ales, reducerea diferențelor dintre regiuni. Avem încă regiuni care trăiesc în ritmuri foarte diferite, iar banii europeni pot asigura recuperarea decalajelor”, a subliniat ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu.
La reuniunile de miercuri de la Bruxelles au participat și directorul general al SG REFORM, Declan Costello, directorul general adjunct al SG REFORM, Maria Teresa Fabregas Fernandez, directorul DG ECFIN, Patrick D’Souza, și șefa de unitate din cadrul SG REFORM, Laura Rinaldi. Din delegația română au făcut parte secretarul de stat MIPE Carmen Moraru și membri ai echipei tehnice.
