Opt foști ambasadori ai Statelor Unite, printre care Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Jim Rosapepe și Kathleen Kavalec, care au reprezentat Washingtonul la București, avertizează că acordarea unor concesii teritoriale Rusiei și relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei ar putea încuraja noi acte de agresiune ale lui Vladimir Putin, ar slăbi NATO și ar risca să extindă războiul în Europa. Într-un articol de opinie publicat în Israel Hayom, cei opt diplomați susțin că o înțelegere impusă Ucrainei nu ar garanta pacea, ci ar putea pregăti terenul pentru un conflict mai amplu.
Semnatarii atrag atenția asupra riscurilor unei politici de conciliere față de Kremlin și invocă lecțiile anilor 1930, când concesiile făcute lui Adolf Hitler nu au împiedicat declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial.
„Una dintre cele mai dure lecții ale secolului trecut este pericolul politicii de conciliere, respectiv acceptarea pretențiilor unui agresor sub pretextul intențiilor sale pașnice”, afirmă foștii ambasadori, care citează și avertismentul lui Winston Churchill: „Un conciliator este cel care hrănește un crocodil, sperând că acesta îl va mânca ultimul”.
Diplomații subliniază că lecția istorică nu este că diplomația ar fi inutilă sau că fiecare dictator contemporan este un alt Hitler, ci că „acordarea de concesii unui lider care folosește forța pentru a-și extinde teritoriul național nu face decât să încurajeze noi acte de agresiune”.
În opinia lor, pericolul actual nu constă doar în disponibilitatea lui Vladimir Putin de a continua războiul, ci și în posibilitatea ca guvernele occidentale, în încercarea de a obține rapid un acord, să recompenseze tocmai comportamentul pe care încearcă să îl descurajeze.
Foștii ambasadori critică relaxarea sancțiunilor și presiunile asupra Kievului
Cei opt semnatari amintesc că Ucraina a renunțat la arsenalul său nuclear în 1994, în schimbul unor asigurări de securitate asumate prin Memorandumul de la Budapesta de Rusia, Statele Unite și Regatul Unit. Rusia s-a angajat atunci să respecte independența, suveranitatea și frontierele existente ale Ucrainei, angajamente încălcate ulterior prin anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă din 24 februarie 2022.
În acest context, foștii diplomați consideră că politica americană față de Rusia trebuie să rămână fermă și avertizează împotriva relaxării sancțiunilor înaintea unor progrese concrete către pace.
Ei critică inclusiv măsurile administrației Trump din octombrie 2026, prin care au fost anunțate planuri de achiziție a 300.000 de tone de motorină rusească și relaxarea temporară a unor restricții comerciale, precum și renunțarea la aplicarea anumitor sancțiuni și taxe vamale.
„Aceste măsuri slăbesc presiunea asupra Moscovei, oferind un colac de salvare economică unei economii afectate de război, și subminează unitatea aliaților”, susțin autorii.
Aceștia consideră și mai îngrijorătoare presiunile exercitate asupra Ucrainei pentru a accepta concesii teritoriale, în condițiile în care Rusia este statul agresor.
„A exercita presiuni asupra guvernului ucrainean pentru a ceda teritorii Rusiei, oferindu-i în același timp stimulente lui Putin, înseamnă transferarea responsabilității de la agresor la victimă. Mai mult, îi transmite lui Putin că violența continuă nu poate decât să îi îmbunătățească poziția la masa negocierilor”, avertizează cei opt.
Riscul extinderii războiului asupra NATO
Foștii ambasadori avertizează că o înțelegere care legitimează cuceririle teritoriale ale Rusiei ar putea oferi Moscovei un stimulent pentru noi acțiuni militare, inclusiv împotriva statelor membre NATO.
„O înțelegere impusă Ucrainei sau una care legitimează cuceririle teritoriale poate produce o pauză temporară a luptelor. Dar nu va asigura o pace durabilă în Ucraina și nici nu va garanta că agresiunea rusă nu se va extinde în continuare în Europa”, afirmă aceștia.
În opinia semnatarilor, concesiile nejustificate oferite Kremlinului ar putea conduce la amenințări și chiar la atacuri împotriva aliaților NATO, cu riscul extinderii războiului lui Putin pe continent și al unei implicări directe a Statelor Unite.
Autorii fac o paralelă cu politica europeană față de Germania nazistă din anii 1930, amintind că acceptarea revendicărilor lui Hitler asupra regiunii Sudete, prin Acordul de la München din 1938, nu a împiedicat ocuparea ulterioară a teritoriilor cehe și invadarea Poloniei în 1939.
„Politica de conciliere nu l-a mulțumit pe Hitler, ci doar l-a încurajat să formuleze noi revendicări”, subliniază foștii diplomați, precizând totodată că regimul nazist și Rusia lui Putin nu sunt identice, iar comparația vizează pericolul politic al înlocuirii rezistenței cu concesii.
Patru foști ambasadori ai SUA în România, printre semnatari
Cei opt foști ambasadori atrag atenția și asupra consecințelor umane ale agresiunii ruse, de la victime civile și locuințe distruse până la familii strămutate și comunități aflate sub ocupație. Ei condamnă în special terorizarea deliberată a populației civile și strămutarea forțată a copiilor, fapte pe care le consideră extrem de grave și susceptibile să constituie crime de război.
„Suferința civililor nu trebuie să devină niciodată o monedă de schimb în negocierile dintre guverne”, transmit semnatarii.
În concluzie, foștii diplomați susțin că respectarea suveranității și integrității teritoriale trebuie să rămână principii fundamentale ale politicii externe americane și ale alianței transatlantice.
„Suveranitatea și integritatea teritorială trebuie să reprezinte piloni centrali ai unei politici externe bipartizane și să redevină principiile fundamentale și reperele unei alianțe transatlantice pașnice și prospere”, conchid aceștia.
Articolul este semnat de Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România (2019–2021), Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA în România (2009–2012) și pe lângă Uniunea Europeană (2022–2025), Ron Gidwitz, fost ambasador al SUA în Belgia (2018–2021) și ambasador interimar pe lângă UE (2020–2021), Jim Gilmore, fost guvernator al Virginiei și ambasador al SUA la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (2019–2021), Kathleen Kavalec, fost ambasador al SUA în România (2023–2025), Jim Rosapepe, fost ambasador al SUA în România (1998–2001), Bridget Brink, fost ambasador al SUA în Slovacia (2019–2022) și Ucraina (2022–2025), și John Sullivan, fost secretar de stat adjunct (2017–2019) și ambasador al SUA în Federația Rusă (2020–2022).
