Polonia și-a avertizat aliații europeni să nu negocieze încetarea războiului purtat de Rusia în Ucraina fără a ține seama de interesele de securitate ale Europei de Est, aceasta fiind regiunea cea mai direct expusă la efectele colaterale ale conflictului.
„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să negocieze cu Rusia peste captul țărilor est-europene”, a declarat joi ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, în cadrul unei discuții cu jurnaliștii de la Varșovia, la care a participat și Euronews.
„Nu puteți exclude Europa de Est și Scandinavia din această discuție. Suntem aproximativ 120 de milioane de oameni. Finlanda se învecinează cu Rusia; Norvegia se învecinează cu Rusia; țările baltice se învecinează cu Rusia; iar Polonia se învecinează atât cu Rusia, cât și cu Ucraina.”
Țările din Europa de Est i-au îndemnat în trecut pe omologii occidentali să trateze Rusia ca pe o amenințare majoră la adresa securității. Avertismentele lor au rămas în mare parte neauzite chiar și după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, în 2014, și nu au fost recunoscute pe scară largă decât abia după invazia pe scară largă din februarie 2022.
Adresându-se aceluiași grup, prim-ministrul polonez Donald Tusk i-a îndemnat pe omologii săi europeni să fie „foarte precauți” în privința „intențiilor reale” ale președintelui rus Vladimir Putin și să adopte o atitudine „realistă” față de procesul diplomatic condus de SUA.
„Iarna, Putin ar putea avea mai puține motive să ajungă la un acord”, a afirmat Tusk.
Rusia a lansat o campanie susținută de atacuri aeriene împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei, încercând să provoace suferințe pe scară largă în lunile mai reci.
Între timp, Moscova a intensificat atacurile hibride împotriva unora dintre cei mai fervenți susținători ai Ucrainei. La începutul acestei săptămâni, Polonia a lansat o operațiune de amploare de-a lungul frontierei sale cu exclava rusă Kaliningrad pentru a contracara posibile acte de sabotaj.
„Conform surselor noastre și ale aliaților, amenințarea din partea Rusiei va continua să crească și ne putem aștepta la o escaladare. Desigur, primele ținte sunt statele baltice și Polonia”, a spus Tusk, subliniind că țara sa este „bine pregătită” pentru toate scenariile.
Avertismentul Varșoviei vine înaintea reluării discuțiilor trilaterale între Ucraina, Rusia și SUA la nivel tehnic, săptămâna viitoare, la Abu Dhabi.
Acest eveniment a fost precedat de o convorbire telefonică de 90 de minute între președintele finlandez Alexander Stubb, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre și Putin.
Franța, Germania și Regatul Unit, așa-numitul E3, împreună cu Comisia Europeană și NATO, sunt gata să se alăture discuțiilor multilaterale după Abu Dhabi. Aceeași formațiune s-a întâlnit săptămâna aceasta cu reprezentanți ai SUA pentru a avansa lucrările privind garanțiile de securitate și reconstrucția postbelică a Ucrainei.
Aceste evoluții reprezintă cele mai puternice semnale de până acum că Europa este dispusă să discute direct cu Rusia pentru a găsi o soluție durabilă la un război care este pe cale să redefiniească arhitectura de securitate a continentului pentru generațiile viitoare.
Însă această inițiativă a stârnit furia prim-ministrului italian Giorgia Meloni, care i-a trimis o scrisoare aspră președintelui Consiliului European, António Costa, plângându-se de „dezordinea” din cadrul formatelor de discuții și solicitând numirea unui emisar care să asigure unitatea.
„Nu facem altceva decât să servim interesele celor care doresc ca acest război să continue. Și consider că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre”, a scris Meloni în scrisoare.
Prim-ministrul italian pare că se bucură și de sprijinul Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Kaja Kallas a pledat, la rândul său, pentru o poziție unită a UE în privind negocierilor referitoare la războiul din Ucraina.
În răspunsul său, Costa a acceptat ca această chestiune să fie discutată la summitul informal de săptămâna viitoare de la Dublin, Irlanda, care va avea loc imediat după reuniunea de la Abu Dhabi.
Întrebat despre scrisoarea transmisă de Meloni, Sikorski și-a exprimat acordul.
„Avem nevoie de o reprezentare legitimă a Europei în acest proces, deoarece noi plătim pentru acest război. Miza noastră în acest război este mult mai mare, deoarece este vorba de securitatea noastră, mai ales atunci când rușii revin la ultimatumurile din 2021. Întrebarea este care organism sau care format este cel potrivit”, a spus el, referindu-se la cererile transmise de Moscova către NATO înainte de război.
Doar că nu toate statele sunt de acord cu o discuție directă cu Vladimir Putin.
„Măcar o dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, prin sufocarea economică a Rusiei cu sancțiuni, a spus Michal. A fi mediator înseamnă „că ești dispus să cobori standardele, de exemplu, pentru Rusia”, inclusiv când vine vorba de impunerea și aplicarea sancțiunilor punitive, a adăugat el.
„Nu poți (avea) două roluri. Unul este acela de a susține Ucraina și de a exercita presiuni asupra Rusiei. Al doilea este acela de a încerca să adopți o formă de mediere”, a declarat liderul estonian.
