Doar 30% dintre români declară un nivel ridicat sau moderat ridicat de încredere în Guvern, comparativ cu media OCDE de 40%, potrivit ediției din 2026 a raportului organizației privind încrederea în instituțiile publice. Datele pentru România indică și o satisfacție față de serviciile de sănătate, educație și administrație sub media organizației, precum și o percepție redusă asupra posibilității cetățenilor de a influența deciziile politice.
România a participat pentru prima dată la acest sondaj în 2025. Cercetarea acoperă populația adultă din 33 de state membre OCDE și cinci țări aflate în proces de aderare la organizație. În România, colectarea datelor s-a desfășurat între 10 septembrie și 17 noiembrie 2025. Raportul a fost publicat la 29 iunie 2026.
Încrederea diferă semnificativ în funcție de instituție. Armata se situează pe primul loc între instituțiile prezentate, în timp ce partidele politice înregistrează cel mai scăzut nivel. Poliția beneficiază de încrederea a 45% dintre respondenți, instanțele de 36%, iar partidele politice de numai 18%. Încrederea în administrația publică centrală este de 29%, față de media OCDE de 45%.
Evaluarea serviciilor publice evidențiază diferențe importante față de media organizației. Dintre persoanele care au utilizat recent serviciile respective, 40% sunt mulțumite de sistemul de sănătate, comparativ cu 54% la nivelul OCDE. Pentru educație, proporția este de 47%, față de 60%, iar pentru serviciile administrative de 53%, față de 68%.
Diferențele se regăsesc și în percepțiile privind corectitudinea și integritatea instituțiilor. Numai 36% dintre respondenții din România consideră probabil ca o cerere pentru beneficii acordate de stat să fie tratată echitabil, față de 53% media OCDE. Totodată, 25% consideră probabil ca un angajat public să refuze o mită pentru urgentarea unui serviciu, comparativ cu 36% la nivelul organizației. Acest indicator măsoară percepția cetățenilor, nu frecvența efectivă a faptelor de corupție.
Accesul la informații despre procedurile administrative este evaluat mai favorabil: 56% consideră că acestea sunt ușor de găsit, însă proporția rămâne sub media OCDE de 68%. În schimb, doar 36% cred că serviciile publice sunt îmbunătățite în urma reclamațiilor, iar 32% consideră că au posibilitatea de a-și exprima opiniile asupra problemelor locale.
În ceea ce privește deciziile politice, 23% dintre respondenți consideră că sistemul le permite oamenilor să aibă un cuvânt de spus, față de 31% media OCDE. Proporția este mai mare atunci când întrebarea privește încrederea în propria capacitate de participare politică: 44% în România, comparativ cu 40% la nivelul organizației.
Totodată, 33% consideră că Guvernul ia decizii bazate pe dovezi, față de 42% media OCDE, iar 30% cred că acesta folosește contribuțiile rezultate din consultarea cetățenilor, comparativ cu 32%. Încrederea că autoritățile sunt pregătite să protejeze viețile oamenilor într-o situație de urgență se situează la 36%, față de 51% la nivelul organizației.
Raportul evidențiază și legătura dintre încrederea în Guvern și sentimentul de a putea influența deciziile acestuia. În România, diferența de încredere dintre persoanele care consideră că au un cuvânt de spus și cele care nu au această percepție este de 49 de puncte procentuale. Diferența este mult mai mare decât cele asociate vârstei sau dificultăților financiare.
O perspectivă diferită apare în privința utilizării inteligenței artificiale în administrație. Potrivit raportului, 45% dintre români au încredere că instituțiile vor utiliza IA pentru servicii mai bine adaptate nevoilor individuale, iar 43% cred că supravegherea umană va fi menținută. De asemenea, 41% au încredere că informațiile personale vor fi protejate, iar 38% că utilizarea IA va fi transparentă.