Cinci țări europene se opun planurilor Comisiei Europene cu privire la viitorul sectorului energetic european, arată un documentul consultat de Euronews.
Cele cinci state consideră că executivul european încălcă competențele naționale ale statelor membre și nu înțelege modul în care funcționează sistemele energetice. Acestea pledează pentru o Uniune Europeană bazată pe sisteme regionale coordonate, mai degrabă decât pe o uniune energetică complet centralizată.
Bulgaria, Finlanda, Franța, Polonia și Suedia susțin că tranziția verde a Uniunii Europene riscă să devină mai lentă, mai costisitoare și mai puțin sigură dacă Bruxelles încearcă să coordoneze dezvoltarea rețelelor de la nivel central. În schimb, acestea propun o Europa a regiunilor coordonate, în locul unei uniuni energetice complet centralizate.
„Concentrarea exclusivă pe o abordare de sus în jos ar împiedica atingerea obiectivului pachetului (privind rețelele). Sugerăm, în schimb, ca abordarea de planificare și evaluare regională să fie consolidată și extinsă”, se arată în document.
Comisia a lansat în decembrie o propunere legislativă de reformare a rețelelor, solicitând o coordonare mai puternică în revizuirea legislației UE care reglementează infrastructura energetică transeuropeană, inclusiv crearea unui „scenariu central” care să ghideze investițiile pe termen lung în țările UE.
Coaliția formată din cele cinci țări susține că o astfel de abordare nu ține seama de modul în care funcționează de fapt sistemele energetice în teren.
Statele mai sus numite afirmă că infrastructura energetică este prea complexă, caracterizată de particularități la nivel regional și prea sensibilă din punct de vedere politic pentru a fi concepută pe baza unui singur model coordonat de la Bruxelles.
De la invazia Rusiei în Ucraina, UE și-a intensificat eforturile de consolidare a securității energetice prin electrificarea industriei și integrarea energiei din surse regenerabile la o viteză fără precedent. Acest sentiment de urgență a determinat Comisia să urmărească o supraveghere strategică mai strictă, declanșând sensibilități naționale sporite în ceea ce privește suveranitatea, competitivitatea industrială și costurile publice.
Respingerea unei abordări de sus în jos
Semnatarii susțin că întreprinderile naționale responsabile de operarea rețelei electrice de înaltă tensiune și autoritățile regionale dispun de cunoștințele operaționale necesare pentru a identifica adevăratele blocaje, vulnerabilitățile de securitate și prioritățile de investiții.
Un control condus de Comisie, spun ei, ar putea duce la o infrastructură care pare eficientă în teorie, dar se dovedește a fi o risipă economică în practică.
„Un scenariu unic presupune în mod eronat că există o singură cale de a atinge obiectivele politicii energetice și climatice”, se arată în document.
Țările se tem de un viitor în care vor fi construite interconectări de mare capacitate fără o coordonare adecvată cu consolidarea rețelelor naționale, ceea ce ar duce la folosirea insuficientă a unei infrastructuri costisitoare, în timp ce consumatorii ar suporta costurile prin facturi mai mari la energie electrică.
Companiile naționale responsabile de transportul energiei, precum Rețeaua de Transport Electric din Franța sau Svenska kraftnät din Suedia, ar trebui să rămână arhitecții tehnici ai planificării, în timp ce Comisia ar trebui să acționeze în primul rând ca un coordonator, nu ca un decident, sugerează scrisoarea.
Suedia s-a impus ca una dintre țările UE care au criticat cel mai vehement planul Comisiei privind rețeaua electrică. Recent, Stockholm a anunțat intenția de a suspenda construcția unui nou cablu electric spre Danemarca, ca răspuns la propunerea Comisiei de a utiliza veniturile provenite din taxele de congestie a rețelei electrice pentru modernizarea infrastructurii energetice a Uniunii.
„UE nu ar trebui să primească banii suedezilor din energie electrică. În acest moment, Bruxelles nu ne ascultă. De aceea, suspendăm planurile privind noile cabluri pentru exportul de energie electrică”, a declarat ministrul suedez al energiei, Ebba Busch, pe 11 mai.
Veniturile provenite din supraîncărcarea rețelelor electrice reprezintă fondurile excedentare generate atunci când liniile electrice ating capacitatea maximă, fonduri care sunt apoi reinvestite în construirea unei infrastructuri mai bune sau în reducerea tarifelor pentru consumatori, a explicat Agenția UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare în Domeniul Energiei.
Busch a afirmat că textul legislativ, aflat în prezent în discuție, impune statelor membre restricții mai stricte privind utilizarea veniturilor din supraîncărcare decât legea actuală. Guvernul suedez analizează, de asemenea, posibilitatea de a continua proiectul de instalare a unor noi cabluri către Finlanda, a adăugat Busch.
Lupta pentru puterea instituțională
Viitoarele negocieri privind așa-numitul Pachet de rețele, care prevede o investiție de 1,2 trilioane de euro până în 2040 pentru modernizarea infrastructurii energetice, nu se limitează la rețele și cabluri.
Aceste negocieri devin un test al modului în care UE îmbină coordonarea strategică cu controlul național în era tranziției climatice.
Cele cinci țări susțin că Comisia depășește coordonarea și se îndreaptă spre controlul politic asupra planificării investițiilor. O idee deosebit de controversată este aceea că Bruxelles-ul ar putea iniția proiecte în afara mecanismelor naționale de planificare existente — o linie roșie pentru semnatari.
Aceștia insistă că țările UE trebuie să își păstreze autoritatea politică asupra alegerilor energetice, în special în ceea ce privește mixurile energetice naționale și prioritățile strategice de infrastructură.
„Împărțirea responsabilităților trebuie să fie clară: statele membre trebuie să își păstreze competențele de decizie politică, Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport (ENTSO) și operatorii de sisteme de transport (TSO) trebuie să pună la dispoziție expertiza tehnică și cunoștințele lor privind rețelele energetice, iar Comisia trebuie să asigure coordonarea și dialogul cu grupurile din cadrul Rețelei transeuropene de transport (TEN)”, se menționează în document.
Cu toate acestea, cele cinci țări ale UE nu resping în totalitate coordonarea europeană. Acestea susțin cooperarea transfrontalieră și recunosc necesitatea unei infrastructuri interconectate pentru a realiza decarbonizarea și securitatea energetică, potrivit documentului.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a îndemnat recent colegiuitorii UE, Consiliul și Parlamentul, să accelereze eforturile pentru a ajunge la un acord politic privind pachetul privind rețelele înainte de vară.
Cu toate acestea, din cauza disputelor politice interne – între țările care au nevoie de fonduri pentru interconectare și contribuabilii neți preocupați de redistribuire –, este probabil ca acest dosar să fie amânat, ajungând să fie gestionat de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, al cărei mandat demarează la 1 iulie.
