Conceptul „NATO 3.0”, introdus în declarația comună a summitului București 9 și al țărilor nordice, ar putea deveni parte a viitoarei declarații finale a summitului Alianței de la Ankara, a afirmat secretarul general al NATO, Mark Rutte, în cadrul conferinței de presă comune susținute alături de președintele Nicușor Dan și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki.
Întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă noul concept NATO 3.0 va fi reflectat și în concluziile summitului NATO de la Ankara și ce va însemna concret o eventuală diminuare a rolului convențional militar al Statele Unite ale Americii în Europa, concomitent cu creșterea rolului european în Alianță, Mark Rutte a replicat rapid: „răspunsul scurt este da”.
„Este pasul logic următor. Am avut un summit la Haga, a trebuit să discutăm despre aceste probleme urgente ale cheltuielilor şi despre egalitatea de cheltuieli, însă clar trebuia să construim mai mult şi pentru că avem nevoie de capacităţi în plus”, a declarat înaltul oficial al NATO.
El a explicat că discuțiile privind noile obiective de apărare au pornit de la necesitatea apărării Alianței „din toate direcţiile”, în contextul în care „Rusia fiind sigur o ameninţare deosebită, dar în general orice ameninţare din orice direcţie”.
„NATO 3.0 este următorul pas logic în care Europa îşi asumă mai multă răspundere pentru propria sa apărare convenţională, făcând posibil ca cel mai mare aliat al nostru, SUA, să se poată ocupa de multe alte teatre, cum ar fi, de exemplu, Asia”, a spus Rutte.
Secretarul general al NATO a insistat că procesul nu reprezintă o slăbire a relației transatlantice, ci o redistribuire a responsabilităților în interiorul Alianței.
„Dorim, colectiv, împreună cu SUA, să prevenim apariţia unor goluri în sistemele noastre defensive. Dacă noi preluăm mai multe atribuţii, atunci SUA se pot ocupa de alte priorităţi, care, apropo, sunt şi priorităţile noastre, dar SUA au un rol specific”, a afirmat el.
Rutte a adăugat că „putem mulţumi preşedintelui Trump pentru faptul că toţi aliaţii au ajuns la 2% şi toţi se îndreaptă către mai mult”, făcând referire la creșterea cheltuielilor de apărare în statele NATO.
Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a transmis la rândul său un mesaj de încredere în relația transatlantică și în angajamentul american față de securitatea europeană.
„Mulţumim Statelor Unite, aşa cum a spus secretarul NATO. Şi la nivel bilateral, dar şi la nivel de NATO, vom continua să construim o alianţă bazată pe o puternică solidaritate. Polonia poate întotdeauna conta pe aliatul său american”, a declarat liderul polonez, răspunzând la întrebarea CaleaEuropeană.ro.
Acesta a subliniat că „preşedintele Trump a dovedit că îşi respectă angajamentele” și a adăugat că este „calm în ceea ce priveşte viitorul NATO şi summit-ul de la Ankara”.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a descris NATO 3.0 drept un proces de „reechilibrare” între contribuțiile de securitate ale statelor membre.
„Suntem într-un proces de reechilibrare între contribuţiile de securitate ale fiecăruia dintre parteneri. În orice proces există mici instabilităţi de parcurs, dar care nu înseamnă o afectare a procesului pe termen lung”, a afirmat Nicușor Dan, răspunzând și el la întrebarea CaleaEuropeană.ro.
Șeful statului a explicat că noua etapă a Alianței presupune atât creșterea finanțării pentru apărare, cât și transformarea rapidă a investițiilor în capacități militare concrete.
„NATO 3.0 înseamnă respectarea angajamentelor pe bani, transformarea banilor în capabilităţi şi încă ceva pe care am uitat să-l spun la început, posibilitatea de a crea aceste capabilităţi în timp real”, a spus el.
Președintele României a avertizat că simpla majorare a bugetelor militare nu este suficientă fără extinderea capacităților industriale de apărare.
„Dacă ai banii şi nu ai capabilităţile să răspunzi la aceşti bani, nu faci decât, cum au spus mai mulţi participanţi la discuţia de azi, să creşti preţul pentru aceleaşi capabilităţi”, a conchis Nicușor Dan.
Reuniți la București sub auspiciile președintelui Nicușor Dan, liderii statelor din formatul București 9 și ai țărilor nordice au stabilit, la reuniunea desfășurată în prezența secretarului general al NATO Mark Rutte, a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski și a Statelor Unite, hotărârea lor de a accelera conceptul „NATO 3.0”, definit printr-o Europă mai puternică într-o Alianță mai puternică, în contextul amenințărilor crescânde generate de Rusia.
În declarația comună convenită, participanții au subliniat că reuniunea „reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO”, evidențiind „linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”, precum și „hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.
Primul document oficial asumat la nivel înalt care susține conceptul „NATO 3.0” vine ca urmare a unui discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, susținut în luna februarie la reuniunea miniștrilor apărării din NATO și în care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat atunci o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.
Documentul a fost adoptat de cele nouă state ale Formatului București 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria –, alături de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Declarația comună a fost semnată de toate statele participante, cu excepția Ungariei care a exprimat o abținere constructivă, un demers diplomatic prin care un stat nu blochează o acțiune, dar se abține sub rezerva neprimirii unui mandat politic. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de noul Guvern al Ungariei, aflat în proces de instalare în mandat. Este primul summit din ultimii ani în care documentul final al summitului este parafat de toți liderii participanți.
Semnatarii documentului, între care președinții Nicușor Dan, Karol Nawrocki, Alexander Stubb și Gitanas Nauseda și premierul Mette Frederiksen, au reafirmat că „legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective” și au anunțat intensificarea contribuțiilor la apărarea comună, inclusiv prin creșterea investițiilor militare către ținta de 5% din PIB.
