La Budapesta se desfășoară un proces fără precedent, care reclamă mult mai multă atenție și studiu, odată ce este vorba de preluarea frâielor unui regim autocratic și revenirea la democrație și stat de drept fără o revoluție și fără să faci o tabula rasa a legislației naționale. Singurul aliat al lui Peter Magyar și partidului său, Tisza – Partidul Respectului și al Libertății – este majoritatea constituțională în Parlament. În fața sa stătea un sistem instituțional sofisticat, cu instituții autonome pline de adepți ai Fidesz și o legislație blocantă, ca și Constituția modificată de Orban în 2011. Principala problemă a fost cum poți beneficia de susținerea publică probată în alegeri pe termen scurt pentru a reveni la democrație și stat de drept fără a face abuz de drept. Dezbaterea e majoră, iar soluția a fost utilizarea Constituției lui Orban și, în același timp, a majorității parlamentare constituționale pentru adoptarea amendamentului 17 la Constituție, care să restabilească un control asupra instituțiilor blocante pe termen lung, Președinția și Curtea Constituțională, cu mandate lungi ale judecătorilor și un mandat abia lansat al Președintelui. Eliminarea piedicilor începând de luni, 20 iulie, constituie și o provocare privind revenirea rapidă la consultări publice și statul de drept, în timp ce abuzul de drept reclamat la schimbarea bruscă de Constituție prin amendament să fie legitimat și validat masiv prin adoptarea unei noi Constituții profund dezbătute și cu toate avizele internaționale și europene necesare. Pentru Orban, e o înfrângere pe propria sa mână, voință, gândire și legislație, abordare că învingătorul ia tot și Curtea Constituțională nu are voie să se pronunțe decât pe forma adoptării unui amendament sau a unei legi, nicidecum pe conținutul său.
Pe scurt:
Bătălia pentru preluarea reală a puterii și dezmembrarea regimuluiautocratic Orban
• cum poți înlocui un regim autoritar
• utilizarea legislației existente și crearea unui singur păcat originar, o singură modificare, amendamentul 17 la Constituție
• folosirea Constituției Orban bazată pe principiul câștigătorul ia tot
Complicatul drum al revenirii la democrație: preluare lentă versus urgențalegitimării acțiunii
• modificarea constituțională e legitimă
• Tisza a reușit, la nivel executiv sau parlamentar, să schimbe șefii serviciilor secrete și toți oficialii dependenți de Executiv sau Parlament
Amendamentul 17: lovitura de grație constituțională împotriva regimului Orban
• o primă și singură utilizare a Constituției autocratice Orban fără a altera regimul democratic și al statului de drept
• înlocuirea președintelui și a președintelui Curții Constituționale
• limită de 3 mandate parlamentare pentru aleșii în Legislativ
Independența justiției și statul de drept restabilite
• crearea unui mecanism durabil anti-corupție
• Acuzația de exploatare a majorității constituționale deținute nu esteserioasă
• adoptarea unei noi Constituții, după o consultare publică extinsă, supervizată de organismele europene
Ungaria lui Orban după 16 ani la putere: reînnodarea drumului european
• Magyar putea ajunge în alegerile viitoare fără să fi reușit schimbările șipreluarea deplină a puterii
• ajungea în alegerile viitoare fără să fi reușit schimbările și preluareadeplină a puterii
• Instalarea loialiștilor lui Orban la vârful instituțiilor numite independente
Reorientarea strategică de la Rusia și China spre UE. Afacereainformațiilor transmise către ruși
• Ungaria nu mai este considerată o democrație, ci o autocrație electorală
• a dat informații din interiorul Consiliilor UE către Rusia
• Nici ajutorul Rusiei nu a fost suficient pentru a rămâne la putere.
Bătălia pentru preluarea reală a puterii și dezmembrarea regimului autocratic Orban
Lecția ungară actuală are multiple valori de întrebuințare. Desigur, cea mai importantă: cum poți înlocui un regim autoritar, cât e de legitim să te folosești de legi autocratice pentru a restabili un regim democratic prin transformare și tranziție, dar și cât de vremelnic și instabil este cel mai puternic instituit regim, cu toate garanțiile posibile, odată ce voința oamenilor dă legitimitate schimbării dramatice, cu o majoritate constituțională. Însă drumul nu elimină dilemele etice și formulele complexe de restabilire a statului de drept real, chiar sub imperiul unor precedente care, utilizate de un partid pro-european cu pretenții de a respecta democrația și statul de drept, riscă să creeze breșe exact prin modul de utilizare a instrumentarului existent și înființat de rivalii săi, cu o abordare contrarie, a suveranismului absolut al statului asupra normelor europene pe care a achiesat tot suveran să le respecte.
După preluarea puterii formale, principalele urgențe ale noului guvernului Magyar și a partidului său Tisza, deținător al unei majorități constituționale, au fost livrarea potrivit promisiunilor făcute populației și votanților săi prin reforma Curții Constituționale, restabilirea sistemului de echilibre și controale reciproce ale puterilor în stat, a supremației legii și statului de drept și schimbarea legilor electorale. Chiar și modalitatea de a proceda a situat noua putere de la Budapesta în fața unei dileme legată de schimbarea de regim – legitimitate și respectarea legii existente, acuzată de un rol important în consolidarea autoritarismului și preeminenței Executivului susținut majoritar, cu majoritate constituțională, versus statul de drept democratic, cu lentoarea schimbărilor date de respectarea termenelor mandatelor în vigoare și nu scurtarea lor abruptă.
În aceeași cheie, Magyar a fost pus în fața alegerii între obișnuințe și abuzuri de drept: utilizarea legilor existente nu duce la validarea căii Orban de a face lucrurile? Nu e interpretabilă ca încălcare în sine a regulilor democratice? Și, după ce a promis revenirea la statul de drept și eliberarea fondurilor europene pentru Ungaria chiar din luna mai, noul premier a realizat că lucrurile sunt mult mai complexe și că o tărăgănare duce la pierderea legitimității votului și la interpretarea acțiunii sale drept slăbiciune, ceea ce nu avea nevoie la început de mandat. Decizia: utilizarea legislației existente și crearea unui singur păcat originar, o singură modificare, amendamentul 17 la Constituție, care să întrunească toate condițiile dezmembrării ulterioare a regimului. Rapid, curat, pe val versus o boală lungă, moarte sigură. Iar ca garanție pentru populație, instituții europene și organizațiile pentru apărarea democrației și a statului de drept, referirea la o situație de tranziție, urmând ca modificarea Constituției să se facă ulterior, pe îndelete, după o dezbatere largă în întreaga societate și cu toate avizele europene și ale Comisiei de la Veneția.
Așa s-a ajuns ca luni, 13 iulie, să fie ziua adoptării amendamentului 17 la Constituție, iar sâmbătă, 18 iulie, la 5 zile după acest moment, potrivit Constituției, Președintele Tamas Sulyok să semneze decretul de promulgare care a însemnat și părăsirea postului de președinte începând de duminică, 19 iulie, la miezul nopții, așa cum amendamentul încheie mandatele a patru judecători de la Curtea Constituțională de peste 70 de ani, inclusiv pe cel al președintelui Curții, Peter Polt. Loialiști ai premierului Viktor Orban, care a pierdut puterea în aprilie după 16 ani, cei doi sunt cele mai importante piese ale unei administrații autocratice Orban lăsate moștenire cu garanții puternice spre a putea bloca sau frâna reformele și proteja pe termen lung vechiul regim și pe reprezentanții acestuia.
Dacă situația nu e contestată, criticile au apărut de la schimbarea bruscă a unui număr mare de oficiali din instituții nominal independente și de la echilibrele alterate de această mișcare de forță a lui Magyar. Chiar dacă i-a acuzat pe Magyar, guvernul și majoritatea de încălcarea statului de drept, președintele nu a avut ce face, nici Curtea Constituțională și alte instituții, deoarece prin Constituția lui Orban din 2011, aflată în vigoare, și modificările Legii Curții din 2013, Curtea fusese lăsată fără posibilitatea de a se pronunța pe constituționalitatea conținutului legilor, ci doar pe modul de adoptare. Mai mult, Constituția Orban e bazată pe principiul câștigătorul ia tot, o variantă de instituire pe termen lung a puterii politice proprii, confirmată și de legea electorală care favoriza partidele mari. Chiar dacă criticii, inclusiv președintele demisionar, au vorbit despre un punct de ruptură în democrația constituțională ungară și fuga după preluarea rapidă, accelerată a puterii în stat, ignorând valorile societății, morala se reduce la judecarea dacă utilizarea regulilor și principiilor lui Orban nu reprezintă o continuare sau validare a sistemului autocratic, chiar dacă s-a promis acțiunea o singură dată și dezbaterea constituțională extinsă ulterior, cu adoptarea unei noi Constituții.
Complicatul drum al revenirii la democrație: preluare lentă versus urgența legitimării acțiunii
Deși acțiunea a fost clar neconvențională, discutabilă etic și democratic și lasă pe viitor o moștenire ce trebuie recalibrată prin actele viitoare de dezbatere extinsă a viitoarei Constituții și a tuturor legilor, modificarea constituțională e legitimă ca urmare a votului și reflectă litera și spiritul Constituției în vigoare care, validând preluarea completă a puterii de către câștigător, deschide virtual calea înlocuirii președintelui ales de Parlament. În plus, funcțional, evită conflictul între majoritatea aleasă și guvernul votat de aceasta, cu Președintele ales de un Parlament anterior, mai ales că există o cvasi-unanimitate în a susține că statul de drept a fost alterat din 2011 și că un partid, Fidesz, a capturat instituțiile statului și a creat un autoritarism pe baze ideologice proprii, introducând și o dificultate a celor care au câștigat alegerile la vot să preia și puterea reală, într-un termen rezonabil.
De la pierderea alegerilor din aprilie, partidul lui Orban e în cădere liberă, degringoladă internă și pierdere a pozițiilor sale, mai ales că președintele și liderul său, Viktor Orban însuși, s-a retras din prim-plan și a refuzat să-și preia și poziția de parlamentar. Toate funcțiile numite au fost înlocuite lesne de către noul Guvern, varianta cea mai simplă care depinde strict de voința politică a noilor aleși, mai ales că deținătorii funcțiilor erau loialiști ai lui Orban, iar în Parlament era o putere cu majoritate constituțională. Peter Magyar promisese și estimase că revenirea la statul de drept se va putea face mai repede, dar, confruntat cu perspectiva tărăgănării și nevoia de a avea timp pentru absorbția fondurilor europene din actualul exercițiu financiar european, a ales calea înlocuirii directe, prin amendament constituțional, a ceea ce fusese numit pe baza unei Constituții modificate și a unei legislații făcute după chipul și asemănarea Fidesz și pe baza propriilor interese unilaterale, generate de propria majoritate constituțională. Nu știm dacă a existat o consultare europeană care să-i permită larghețea adoptării acestor metode fără o sancțiune imediată.
Premierul Magyar îi ceruse lui Sulyok un gest de demnitate ca urmare a alegerilor, respectiv să-și prezinte singur demisia după alegeri. Acesta a refuzat. De aceea a venit amendamentul constituțional, care a fost promulgat de către Președinte sub amenințarea acțiunii de impeachment în Parlament și înlocuirea cu președintele Legislativului, până la alegerea noului președinte de către Parlament. Paradoxul de a vorbi despre un amendament neconstituțional când, din 2013, la modificările Orban ale Legii Curții, nu se mai pot judeca decât încălcări procedurale, a plasat președintele, și în contextul valului de susținere pentru Tisza și al urii acumulate împotriva Fidesz, într-o situație dificilă și cu un deficit major de credibilitate. Cum amendamentul conținea și referirile la limita de vârstă de 70 de ani pentru judecătorii Curții, acțiunea a fost simplu de dus la capăt.
Magyar a încercat varianta diplomatică soft a schimbărilor, dar văzând că nu există reciprocitate, a trecut la variante legale dure. Până acum, cu sau fărăaceastă abordare inedită și neconvențională, Magyar a luat testul preluăriiputerii și exersării ei, chiar dacă a preluat cu aceasta și responsabilitățile de lider neîngrădit de reminiscențele vechiului regim. Azi nu mai are nici o scuzăși trebuie să acționeze rapid pentru restabilirea punctelor critice din programulsău și din așteptările cetățenilor și ale Uniunii Europene. Deși are un rol maidegrabă ceremonial, Președintele Ungariei este cel care semnează legile sau le poate trimite Curții Constituționale. Magyar trebuie să demonstreze de luni căse îndreaptă rapid spre statul de drept și democrația reală în Ungaria. Poziția de președinte va fi preluată de luni de către Președinta Parlamentului, Agnes Forsthoffer, în timp ce Parlamentul va vota un nou președinte. Astfel esteîndeplinită și promisiunea actualului premier Magyar din campania electoralăreferitoare la Sulyok.
Până acum Tisza a reușit, la nivel executiv sau parlamentar, să schimbe șefii serviciilor secrete și toți oficialii dependenți de Executiv sau Parlament, să suspende serviciile de știri ale televiziunii și radioului public, considerate fabrica de propaganda a lui Orban și a partidului său, au închis Oficiul pentru Protecția Suveranității Ungariei, un instrument folositpentru intimidarea criticilor și a mediei independente, și a închis ColegiulMathias Corvinus și rețeaua de instituții care au permis predecesorului săusă răspândească ideile partidului său în țară și peste hotare, implicand atacuri la democrație, stat de drept și liberalism, chiar cu recunoaștereademocrației iliberale pe care ar promova-o, inclusiv cu nuanțele de naționalism și suveranism anti-europene aferente. De ani întregi guvernulUngariei a finanțat un sistem de fundații prin MCC pentru a propaga ideileextremei drepte și a promova valorile Fidesz, marcând o aliniere cu puterea. De la 14 iulie, instituția așteaptă oricând închiderea sa, concomitent cu studiile, bursele și proiectele de promovare pe care le administra.
Amendamentul 17: lovitura de grație constituțională împotriva regimului Orban
Este posibilă o primă și singură utilizare a Constituției autocratice Orban fără a altera regimul democratic și al statului de drept instituit? Unii spun cădoar dacă se face tabula rasa post-festum, cu o Constituție adoptată după celemai stricte și transparente, inclusive și extinse reguli care să o consacre. Dezbaterea de abia începe, dar amendamentul 17 adoptat luni, 13 iulie și care a deschis calea preluării depline a puterii în stat de către noua majoritateconstituțională și noul premier merită analizat. Ideea distrugerii sistemuluiautocratic sau democratic iliberal, cum s-a autodefinit, poate fi legitimă, darridică semne de întrebare vizând restaurarea statului de drept și a regulilordemocratice fără a crea precedente nesănătoase.
Pe baza majorității constituționale de două treimi din parlament, cu 139 voturidin 199, s-a votat amendamentul care a presupus mult mai mult decâtînlocuirea președintelui și a președintelui Curții Constituționale. El a creatprincipiile și baza legală pentru a dezintegra și schimba fundamental instituțiilecreate și încetățenite de Orban în ultimii 16 ani, inclusiv asigurându-li-se o câtmai impermeabilă protecție în fața majorităților parlamentare pentru a puteadăinui cel puțin până la epuizarea mandatului și alegerea unor noi membri – deși în cazul Curții Constituționale, mandatul unic de 12 ani al judecătorilor era suficient de lung pentru a bloca reformele multă vreme. A fost asta respectareaechilibrelor și controlului reicproc al puterilor în stat? A fost din nou dominația din partea majorității și a guvernului? Ce semnificație are voințasuverană exprimată la urne față de frânele și blocajele în preluarea puterii prinschimbări dramatice? Cât este continuitate și cât e permisă schimbarea rapidăîntr-o democrație?
Temele rămân de discutat, dar ceea ce a adus Amendamentul 17 este utilizareaputerilor extraordinare constituționale prin intermediul majorității pentrua reașeza instituțiile democratice, echilibrele de putere și supremația legiialterate, ca și statul de drept fără subminarea principiilor constituționale, darfolosind instrumentarul criticat ani de zile la Fidesz, utilizarea majoritățiiconstituționale pentru a introduce schimbări constituționale rapid, ad hoc și, discutabil, chiar unilateral. Dacă legal tema e acoperită iar legitimitatea o dăvotul de acum nici 3 luni, moral, mișcarea poate fi acoperită prin utilizareainstrumentelor și principiilor puterii anterioare care e înlocuită. Însă rămânediscuția despre democrație, transparență, dezbaterii largi, dar mai ales menținerea mandatelor în vigoare la preluarea puterii până la expirarea lor.
Amendamentul a reinstalat elementele structurii Curții Constituționale dinaintede 2012, inclusiv rolul și atribuțiile judecătorilor de a alege președinteleCurții și de a judeca constituționalitatea legilor pe fond. A redus mandatuljudecătorilor la 9 ani, și pensionarea la 70 de ani, permițând Curții și săevalueze constituționalitatea legislației referitoare la finanțele publice, care în era interzisă. Mai larg, la nivelul sistemului judiciar, amendamentul a întăritinfluența judecătorilor la numirile de la Curtea Supremă și Oficiul Național al Magistraturii, limitând mandatele oficialilor de top și a legilor așa-numitecardinale pentru care e nevoie de o majoritate constituțională de două treimispre a fi modificate – în domeniul taxării, a finanțelor publice, gestionareabunurilor de stat și tranzacțiilor cu pământuri și societăți agricole.
Cu aceeași ocazie, a fost eliminat veto-ul Consiliului Bugetar pe bugetulanual, un atribut care ar fi putut să-i permită reprezentanților opozițieimajoritari în acest consiliu să blocheze politicile guvernamentale și să determine chiar noi alegeri. În paralel, prin lege organică, majoritatea parlamentară Tisza a introdus o limită de 3 mandate parlamentare pentru aleșii în Legislativ, o restricție ce urmează să se aplice de la următorul mandat și care ar urma săschimbe 22 din 52 de aleși Fidesz. Pachetul de reforme al Tisza mai conțineînființarea Oficiul pentru Protecția și Restabilirea Bunurilor Naționale, urmând să identifice și să recupereze bunuri publice obținute sau utilizate ilegal. Majoritatea susține că toate aceste amendamente îndeplinesc cerințelefundamentale ale schimbării politice după înfrângerea lui Orban, pe când criticiiacuză că o serie dintre prevederi întăresc independența instituțională darlimitează puterile majorității la guvernare, în fapt o probă a faptului că actualaputere a lui Magyar nu dorește să se eternizeze precum cea a predecesorului său.
Independența justiției și statul de drept restabilite
Actualele legi și Amendamentul 17 vin să restabilească independența justițieiși statul de drept, tocmai pentru a reașeza relația contondentă cu UniuneaEuropeană și a determina eliberarea fondurilor europene ale Ungariei, blocate din 2022 pentru încălcarea statului de drept, nerespectarea regulilor șiangajamentelor europene și critica dublată de blocaje constante la deciziileConsiliului European. Alegerea de către Curtea Constituțională a propriuluipreședinte– nu impunerea și votarea de către majoritatea parlamentară – extinderea independenței justiției, crearea unui mecanism durabil anti-corupție prin noul birou de recuperare a bunurilor, toate susțin efortul solicitatde UE privind restabilirea statului de drept, chiar dacă nu probează imediatfuncționalitatea lui. Criticii au pus sub semnul întrebării atât conținutul, cât șimodul de adoptare.
Criticile vizează graba și termenele rapide, urgența adoptării și nivelulconsiderat insuficient al consultărilor, ca și insistența că e vorba doar despremăsuri de tranziție către viitoarea constituție complet nouă ce urmează a fi rezultatul consultărilor extinse și ale votului în Parlament, cu validarea de cătrecetățeni prin referendum. Dar poate subiectul cel mai criticat a fost introducerealimitelor mandatelor parlamentarilor la maximum 3, în condițiile în care restricții de această factură nu există nicăieri în legislația vreunui stat – chiardacă diferite partide au obiceiul de a aplica o asemenea regulă internă în maimulte locuri din Europa – și presupunerea că limitarea dreptului de a fi ales care ar rezulta din această limitare ar putea avea caracter neconstituțional.
Dar chiar și criticii din spațiul organizațiilor specializate în evaluarea graduluide democrație, stat de drept și respectare a lor sunt de acord cu obiectivullegitim de restaurare a statului de drept și inversarea schimbărilor aduse de către Fidesz, chiar dacă graba și termenul redus ar putea crea dificultăți de evaluare, cel puțin în absența altor elemente complementare de aplicarecoerentă care să valideze justețea abordării prin amendamentul 17 la adresaConstituției. Critica Human Rights Watch, de exemplu, a vizat lipsa unorechilibre și limitări în schimbarea practic peste noapte a Președintelui Sulyok și a Președintelui Curții Constituționale. Replica oficială a fost legitimitatea în ainversa controlul și blocajele arbitrare ale instituțiilor statului populate cu loialiști Fidesz.
Graba, brusca transformare instituțională, incheierea mandatelor și viteza rămânsingurele preocupări ale instituțiilor de protecție a respectării drepturilor omuluiși statului de drept, ca și lipsa deplină, totală, îndelungată a consultărilor. Restabilirea statului de drept presupune respectarea unor procese și asumareatimpului necesar pentru o consultare reală, care să susțină pe deplin schimbărileconstituționale, se menționează în evaluările existente ale acestor documente, pentru a nu putea fi puse sub o banală revanșă constituțională a uneimajorități constituționale în fața modificărilor făcute de precedenta, care are, astfel, dificultăți în legitimitatea de a critica un act pe care l-a făcut și ea și care a avut la bază propriile sale legi. Acuzația de exploatare a majoritățiiconstituționale deținute nu este serioasă venind din partea opoziției actualeFidesz, mai ales în condițiile în care este repetarea în oglindă a propriei acțiunidin 2011.
Greutatea evaluării justeței reformelor și mai ales a modalității de realizare se mută pe termen lung și evaluarea va cuprinde modul în care guvernul Magyar se raportează la aceste reforme și mai ales îndepărtează posibilitatea utilizăriiacestor instrumente pe viitor prin adoptarea unei noi Constituții, după o consultare publică extinsă, convenirea cu opoziția, detașarea de modul în care a fost adoptată legea fundamentală de către Fidesz în 2011. Instituțiileeuropene vor superviza adoptarea noii Constituții, iar implicarea lor vaadăuga credibilitate noii formule constituționale, opentru reclădirea încrederiiîntre Budapesta și Bruxelles. În plus, pentru guvernul Magyar, reformele vorvalida dacă angajamentul de a restaura statul de drept este consistent cu regulileși standardele constituționale europene.
Ungaria lui Orban după 16 ani la putere: reînnodarea drumului european
Corect este, pentru o bună echilibrare a argumentelor, să vedem și cu ce s-a confruntat Magyar la momentul preluării puterii, respectiv cum arătaUngaria lui Orban la acel moment și ce muncă de Sisif în revenea, după ceinstrumentarul de putere fusese consolidat și reasigurat pentru a nu putea fi schimbat ușor. Problema lui Magyar era că, dacă ar fi urmat strict perceptele șiregulile fără a modifica termenele mandatelor înalților funcționari, ar fi fost însituația că ajungea în alegerile viitoare fără să fi reușit schimbările șipreluarea deplină a puterii pentru a o exercita, respectiv să rămână tributarfuncționării pe regulile vechi. În paralel, depășirea perioadei imediate de dupăalegeri și tărăgănarea schimbărilor ar fi dus la pierderea legitimității șisprijinului public, deci la pierderea alegerilor următoare în fața fostului rival, fără posibilitatea de a fi schimbat ceva.
Principala problemă a regimului Orban a fost alterarea independenței șiechilibrelor puterilor în stat și limitarea libertăților și drepturilor omului. Constituția din 2011 a dus la modificarea a câtorva sute de legi. Fidesz a determinat, încălcând legislația europeană, pensionarea prematură, retragereasau schimbarea de carieră a numeroși judecători. Chiar Curtea Constituționalăexistentă atunci a anulat parțial legislația aprobată, dar care a creat efecte pe această direcție. Legislația electorală a fost modificată și ea, permițând ca partidele mari să fie favorizate, redesenând curcumscripțiile, pe lângă votuletnicilor maghiari de peste hotare, nu numai al cetățenilor, înclinați să-l susținăpe Orban ca urmare a investițiilor guvernului Ungariei în aceste comunități. Instalarea loialiștilor lui Orban la vârful instituțiilor numite independentea fost un alt element al realității cu care s-au confruntat cei care i-au urmat.
Pandemia a dat o idee nouă, continuată după 2022 pe baza existenței războiuluidin proximitate, în Ucraina vecină, respectiv guvernarea prin decrete. Parlamentul însuși și-a pierdut din atribuții pe baza stării excepționaleprelungite pe termen lung. Guvernul Orban a vizat organizațiileneguvernamentale și a introdus controlul solid asupra instituțiilor academice, fapt ce a dus la lupta directă și campania contra lui George Soros, miliardarulamerican de origine maghiară, a cărei Fundații pentru o Societate Deschisă s-a mutat în 2018 la Berlin iar Universitatea Central-Europeană la Viena, din 2019. Motivațiile lui Orban pentru subminarea democrației au fost mandatul primitprin vot public. Dar el a folosit acest vot prin ideologizare sub forma sailiberală a instituțiilor statului și a statului în sine.
Narațiunea utilizată de Fidesz și Orban a fost cea a apărătorilor identitățiiculturale împotriva migrației musulmane, protecția valorilor creștine împotrivaideologiei de gen și LGBT și mai ales a liberalismului occidental. Guvernul săua amestecat valori tradiționale cu intoleranța și susținerea modului de viață și aidentității maghiare cu interzicerea diversității. Definirea căsătoriei dreptuniunea dintre un bărbat și o femeie a fost amplu criticată prin legile care au interzis pe deplin orice asumare a identității LGBT. În martie 2025, a fostadoptată o lege care permitea poliției să interzică marșurile Pride pe bazafaptului că ar afecta siguranța copiilor, afectând dreptul la liberă întrunire șidreptul la proteste al cetățenilor Ungariei. Confruntările pe tema migrației șirespingerea ideii primirii de migranți a fost de asemenea, de notorietate, sancționate de Curtea Europeană de Justiție.
Controlul mass media a fost o altă problemă majoră, după ce întregul spațiumedia al Ungariei a fost transformat prin limitarea libertății presei. Astfel, Orban a introdus controlul complet asupra mediei de stat, prin transformarea înpurtători de cuvânt ai guvernului și promotori ai ideologiei partidului Fidesz, devenit aici un adevărat partid-Stat. Publicitatea a intrat sub control și a fostdirijată exclusiv spre instrumentele de stat și cele private susținătoare ale luiOrban, astfel că și media privată fie s-a închis, fie a fost preluată de apropiați ai regimului, fie a dispărut. Statele Unite au fost nevoite să reintroducă programeledin timpul Războiului Rece pentru susținerea media independente în Ungaria, fapt fără precedent în Europa Centrală și de Est.
Reorientarea strategică de la Rusia și China spre UE. Afacereainformațiilor transmise către ruși
Peste toate a venit și așa numita deschidere spre Răsărit, Rusia și China, Ungaria asumându-și rolul de avocat al Moscovei în UE. Deși a condamnatagresiunea Rusiei asupra Ucrainei în 2022, și a susținut sancțiunile UE pe care le-a criticat, Orban s-a opus eliminării transporturilor energetice către UE pe motiv că afecta Ungaria, blocând până după alegeri sprijinul de 90 de miliardede euro pentru Ucraina, un sprijin la care nu contribuia și care fusese acceptatinițial în decembrie 2025. Și la nivel economic, după ce a plătit împrumutulcătre FMI în 2013, controlând datoria publică, a intrat din nou în deficit excesivdupă Pandemie și a aprobat creșterea deficitului la 5% pentru 2025 și 2026 pentru a-i permite cheltuieli preelectorale.
Cele mai mari taxe pe bănci, majoritatea străine, naționalizarea fondurilor de pensii, a companiilor de telecomunicații, a distribuitorilor au sprijinit financiarUngaria, dar a încălcat principiile și valorile pieței libere și regulile UE. Iaroameni de afaceri și apropiați ai Fidesz au preluat aceste bunuri, astfel că Orban declara înainte de alegeri că domeniile bancar, media, energie sunt deținutemajoritar de către Ungaria, în timp ce economia stagna de mai bine de treiani, cu fondurile europene blocate din 2022. Din septembrie 2022, ParlamentulEuropean a asumat că Ungaria nu mai este considerată o democrație, ci o autocrație electorală, în timp ce Comisia Europeană a dat în judecată Ungariacu nenumărate ocazii pentru reforma judiciară care altera statul de drept șiregulile europene, pentru restricțiile la adresa societății civile, pentru refuzulde a aplica politicile de migrație ale UE, fapte sancționate de Guvernul Orban drept amestec în treburile interne. Totuși UE a eliberat fonduri parțiale pentruUngaria în schimbul votului pentru pachetele de sancțiuni la adresa Rusiei șieliberării de fonduri de sprijinire a Ucrainei.
Ungaria lui Orban s-a declarat luptătoare cu comunismul și moștenirea acestuiregim, chiar dacă a menținut relații prietenești apropiate cu Rusia lui Putin. Ba chiar a criticat UE că vrea să tărască Ungaria în război cu Rusia, element șide campanie. Orban l-a vizitat pe Putin în iulie 2024, vizită puternic criticată la nivel european, și a refuzat să sprijine declarațiile liderilor despre războiulRusiei în Ucraina. În plus, a dat informații din interiorul Consiliilor UE către Rusia, motiv pentru care rapoartele din martie și aprilie 2026 au dus la sistarea schimburilor de informații interne cu Ungaria. Nu întâmplător fostulministru de externe și vicepremier, Peter Szijjarto, a fost angajat la gigantulchinez BYD și se confruntă cu ancheta vizând relațiile sale cu Rusia și trădareasecretelor de stat și ale UE.
Suma de sloganuri și acțiuni anti europene și anti- ucrainene din campanie au scindat și mai mult populația, polarizând-o, chiar dacă nu au mai putut schimbasoarta Fidesz și a lui Orban, care au pierdut alegerile. Nici ajutorul Rusiei nu a fost suficient pentru a rămâne la putere.
Cu această moșternire are de a face guvernul Magyar în continuare.
