Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat vineri o aplicație care permite consultarea și compararea datelor despre activitatea spitalelor publice din România. Primele informații centralizate arată că gradul mediu de ocupare a paturilor pentru pacienții acuți este de aproximativ 63%, în timp ce marile spitale de urgență sunt frecvent supraaglomerate.
Disponibilă la adresa cnas.ro/spitale, platforma prezintă indicatori precum numărul pacienților tratați, durata medie a internărilor, gradul de ocupare a paturilor, personalul disponibil și modul în care sunt utilizate resursele. Utilizatorii pot selecta un județ și un spital și pot compara unitatea respectivă cu alte spitale similare din țară.
Informațiile, care până acum erau greu accesibile sau dispersate în mai multe surse, sunt disponibile pacienților, medicilor, jurnaliștilor, managerilor de spitale, autorităților locale și tuturor celor interesați, a anunțat președintele CNAS, Horațiu Moldovan.
„Cred cu tărie că în sănătate putem obține rezultate mai bune cu resursele pe care le avem, dacă le folosim mai eficient. Datele ne arată unde sistemul funcționează bine și unde este nevoie de schimbare. Fără date, reforma se bazează pe percepții. Cu date, reforma se bazează pe dovezi”, a transmis acesta pe Facebook.
Datele prezentate odată cu lansarea aplicației arată că, în medie, unul din trei paturi contractate pentru pacienții acuți rămâne neocupat. Peste 140 de spitale au un grad de ocupare mai mic de 60%, iar în 63 de unități acesta coboară sub 50%.
Dezechilibrul este cu atât mai evident cu cât marile spitale de urgență se confruntă frecvent cu supraaglomerarea.
„Problema nu este numărul total de paturi. Avem suficiente paturi la nivel național, însă distribuția lor reflectă, în multe cazuri, o realitate demografică și epidemiologică ce s-a schimbat semnificativ în ultimii ani”, a explicat președintele CNAS.
Aplicația evidențiază și diferențe importante în structura cheltuielilor. În jumătate dintre spitale, costurile cu personalul depășesc 79% din veniturile obținute de la casele de asigurări pentru serviciile medicale furnizate. În zeci de unități, acestea trec de 90%.
„Acest lucru nu reprezintă o critică la adresa managementului spitalelor, ci un semnal că organizarea și finanțarea rețelei spitalicești trebuie adaptate realităților actuale, astfel încât să rămână suficiente resurse pentru medicamente, materiale sanitare și investiții”, a subliniat Horațiu Moldovan.
Potrivit acestuia, utilizarea datelor ar trebui să permită o alocare mai eficientă a resurselor, îmbunătățirea accesului pacienților la servicii medicale și orientarea investițiilor către zonele în care există cea mai mare nevoie.
Aplicația a fost realizată de ec. dr. Cosette Chichirău pe baza datelor CNAS, cu sprijinul echipei instituției.
