Criza politică prelungită de la București își dă arama pe față și la capitolul extern, respectiv “cum își bagă coada partenerii”. Că un premier propus este al germanilor, că americanii au dat jos guvernul și tot așa. Asta suntem dispuși să credem, dar nu și faptul că Rusia desfășoară atacuri la adresa democrațiilor și a contractului democratic dintre națiune și decidenți prin campanii ample de dezinformare și manipulare.
Și apropo de Rusia… sancțiunile europene după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și noile reguli energetice ale UE au dus la decizia Moscovei de a abandona proiectul gazoductului South Stream în decembrie 2014. În aceeași lună, Grecia, Bulgaria și România au lansat conceptul Coridorului Vertical de Gaze.
Momentul la căpătat susținere la nivelul UE, cu mai multe state semnând o declarație comună care specifică faptul că acest coridor de conducte poate fi realizat prin implementarea unor proiecte regionale cruciale, precum terminale de gaz natural lichefiat conectate la sistemele de conducte, interconectarea cu Coridorul Sudic de Gaze și dezvoltarea proceselor de extracție a rezervelor de gaze din zonele offshore din Marea Neagră și estul Mediteranei. Cu alte cuvinte, un coridor cu mai mulți actori economici în domeniul gazelor natural, nu un monopol pe modelul suicidal geopolitic al dependenței de Rusia. Eram în anul 2014. Actualul președinte al SUA nici nu își anunțase candidatura.
În vara lui 2017, operatorii de transport gaze din Grecia, Bulgaria, Ungaria și România semnau memorandumul de înțelegere privind Coridorul Vertical. Noul lider de la Casa Albă, Donald Trump, lansase deja diatribe privind dependența Europei de gazul rusesc și politica Germaniei în acest sens și punea la îndoială de ce SUA ar trebui să apere Europa de Rusia de la care europenii achiziționează gaz.
În decembrie 2022, aceleași țări au semnat un nou memorandum pentru a lega explicit Coridorul Vertical de noua infrastructură de gaz natural lichefiat din Grecia. În același cadru, președintele de atunci Klaus Iohannis discuta cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis posibilitatea extinderii acestui coridor la Republica Moldova și la Ucraina. Eram după zece luni de război al Rusiei în Ucraina, sancțiunile europene luau amploare, iar președintele democrat american Joe Biden a semnat cu Comisia Europeană o declarație prin care să angaja să majoreze semnificativ livrările de GNL către Europa pentru a decupla continentul de dependența de Rusia. Sub acest aspect, Coridorul Vertical a devenit funcțional grație Uniunii Europene și Statelor Unite conduse de administrația Biden.
În 2024, Coridorul este extins prin includerea operatorilor din Ucraina, Republica Moldova și Slovacia, țări puternic dependente de Rusia, cu un București interesat să cupleze Republica Moldova la surse diversificate de energie.
Cel mai recent, președintele Nicușor Dan a organizat în luna mai, în marja reuniunii Comunității Politice Europene de la Erevan, un eveniment de nivel înalt dedicat Coridorului Vertical de Gaze pentru a consolida relațiile dintre Europa și Statele Unite având în vedere și interesele manifestate ale politicii externe imprimate de președinte: România ca destinația economică pentru parteneri și un capitol economic distinct în parteneriatul strategic cu SUA, pe lângă cele militare și de securitate. În urma acestei întruniri, președintele afirma că semnalul discuțiilor politice a fost unul pozitiv și că acestea vor fi dublate de discuții tehnice pe cantități, prețuri și alte chestiuni economice, inclusiv taxe de tranzit. Aceste aserțiuni ne întorc la concurența dintre operatorii economici care pompează gaz prin această conductă, cine plătește, cât plătește și la echilibrul între interesele propriilor companii și cele ale relațiilor cu partenerii.
Cronologia proaspătă adaugă însă un nou strat acestei povești. The Wall Street Journal a relatat despre o cină în cadrul căreia ambasadoarea americană la Atena, Kimberly Guilfoyle, ar fi făcut afirmații privind implicarea americană în preconizata cădere a Guvernului României, relatare contestată de avocatul ambasadoarei.
În ianuarie 2026, ministrul social-democrat al energiei, Bogdan Ivan, le solicita președintelui Nicușor Dan și premierului Ilie Bolojan să susțină achiziția de GNL american, iar în februarie insista, la Washington, asupra potențialului Coridorului Vertical de a transforma România într-un hub regional. În martie, premierul susținea dezvoltarea coridorului ca infrastructură de interconectare, în timp ce, pe fondul crizei din coaliție, președintele PSD Sorin Grindeanu anunța convocarea partidului pentru a decide susținerea pentru Guvernul din care social-democrații făceau parte. Între 30 martie și 1 aprilie, la București, oficialii americani vorbeau explicit despre interesul SUA ca GNL-ul american să intre în Europa prin Coridorul Vertical, iar pe 31 martie ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, se întâlnea cu Grindeanu, Ivan și consilierul de stat din cadrul Președinției, Florin Vlădică. Potrivit declarațiilor ulterioare ale lui Grindeanu, discuțiile au vizat Coridorul Vertical, nu contracte de gaze sau schimbarea Guvernului. Pe 5 mai, guvernul Bolojan era demis prin moțiune de cenzură votată de PSD și AUR.
După căderea Executivului, premierul interimar Ilie Bolojan a acuzat conducerea Nuclearelectrica că ar fi responsabilă de eșecul proiectului reactoarelor modulare de mici dimensiuni de la Doicești, un capitol al cooperării nuclear civile care se dorea fanion în relația cu Statele Unite, și a notificat Ambasada SUA în acest sens. Subiectele au căpătat și o conotație oficială bilaterală între România și Statele Unite. În luna iulie, după summitul NATO, subsecretarul de stat pentru afaceri politice din cadrul Departamentului de Stat al SUA, Allison Hooker, s-a întâlnit la București cu premierul interimar Ilie Bolojan, printre subiectele abordate fiind Coridorul Vertical de Gaze și energia nucleară.
Păstrând proporțiile comparative, în iunie 2019, înalți oficiali ai statului român, respectiv premierul Viorica Dăncilă și vicepremierul pentru parteneriate strategice și ministrul justiției Ana Birchall, erau invitați la o cină găzduită la Bruxelles de Gordon Sondland, ambasadorul american la UE din primul mandat al lui Donald Trump, axată pe discutarea parteneriatului strategic dintre România și SUA, securitatea în regiunea Mării Negre și cooperarea economică. La cină a participat și ginerele lui Trump, Jared Kushner, din postura de consilier special al președintelui american. Anterior, președintele Klaus Iohannis fusese invitat la conferința anuală transatlantică găzduită la Bruxelles de AmchamEU, iar ambasadorul american pe lângă Uniunea European făcea parte din delegația președintelui SUA la întâlnirea bilaterală cu omologul român din august 2019, moment în care Iohannis și Trump au introdus cooperarea energetică sub umbrela parteneriatului strategic. România deținuse în ianuarie – iunie 2019 președinția Consiliului Uniunii Europene și a avut un rol cheie în finalizarea și adoptarea noii directive a gazelor naturale din 2019, care a supus controversatul proiect ruso-german Nord Stream 2 regulilor pieței interne a Uniunii Europene. A fost considerat unul dintre dosarele emblematice ale moștenirii primei președinții române la Consiliul UE și al temperării dependenței europene excesive de energia rusească.
Coridorul Vertical de Gaze este un proiect pe care România l-a susținut de la începuturi. Nici nu avea altfel cum, mai ales că am căutat mereu să ne sporim relevanța strategică. Controversele apărute ca urmare a contactelor dintre ambasadoarea americană în Grecia (fosta soție a guvernatorului democrat al Californiei și rival al lui Trump, Gavin Newsom, și fosta parteneră a lui Donald Trump jr.) și oficiali români trebuie lămurite, dar imaginea de ansamblu asupra importanței Coridorului Vertical de Gaz nu ar trebui pierdută din vedere.
