Victor Negrescu, despre negocierile decisive pentru viitorul buget al UE: Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă cu un guvern slab

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că țara noastră are nevoie urgent de un guvern stabil care să apere interesele naționale în cele mai importante negocieri bugetare europene privind viitorul CFM, în contextul în care propunerea făcută de Președinția irlandeză a Consiliului UE reprezintă un „semnal de alarmă serios”.

„România are nevoie de un guvern cu puteri depline, cu o majoritate parlamentară clară și stabilă și cu un program de guvernare asumat. Nu ne putem permite o formulă politică fragilă, dependentă permanent de negocieri și compromisuri conjuncturale, tocmai când trebuie să apărăm interesele României în cele mai importante negocieri bugetare europene din următorii ani. România trebuie să știe ce solicită în negocierile europene, ce fonduri vrea să protejeze și ce alianțe construiește pentru a-și susține interesele. Avem nevoie de un guvern care să negocieze, să pregătească proiecte și să folosească integral resursele disponibile, nu de jocuri politice sau de un executiv cu o majoritate instabilă”, a precizat europarlamentarul social-democrat.

Victor Negrescu a explicat că România riscă să primească mai puțini bani europeni în următorii șapte ani, potrivit propunerii făcute de Președinția irlandeză.

Principalele reduceri pentru viitorul CFM semnalate de eurodeputatul Victor Negrescu sunt: 

  • Agricultură: Sprijinul minim mediu pe hectar scade de la 130 la 90 de euro (-31%).
  • Educație: Bugetul Erasmus+ scade cu 1,66 miliarde de euro, cu riscul reducerii burselor și oportunităților de mobilitate.
  • Sănătate: Aproape 3 miliarde de euro mai puțin pentru finanțarea comună a sănătății, biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei. Nu există un buget separat garantat pentru sănătate.
  • Digitalizare și inteligență artificială: Reducere de peste 7 miliarde de euro (-13%).
  • Protecție civilă și urgențe sanitare: Reducere de aproximativ 35%.
  • Solidaritate în caz de dezastre: Reducere de aproximativ 55%.
  • Fonduri pentru România: Mecanismul de protecție de 80% nu garantează păstrarea integrală a alocărilor actuale, existând riscul ca România să primească mai puțini bani pentru investiții.

„Președinția irlandeză propune noi resurse proprii europene estimate la 55 de miliarde de euro anual, dar nu include propunerile Parlamentului European privind taxarea jocurilor de noroc online (și combaterea platformelor ilegale) și a câștigurilor din criptomonede”, mai semnalează vicepreședintele Legislativului European.

În acest context, eurodeputatul anunță că va continua să susțină protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune, subvenții echitabile pentru fermierii români, finanțări distincte pentru dezvoltarea rurală, investiții mai mari în educație, sănătate și competitivitate și un sprijin european mai consistent pentru România și flancul estic.

„La propunerea mea, liderii de stânga vor aproba înaintea Consiliului European un document comun care cuprinde aceste priorități. Până la finalul anului se urmărește adoptarea unor decizii la nivel european privind bugetul pe termen lung care ne vor influența dezvoltarea până în 2034. Ar fi o greșeală strategică să intrăm în această etapă decisivă cu un guvern slab sau cu riscuri suplimentare de instabilitate politică. România are nevoie de o voce puternică și coerentă la masa negocierilor europene”, a conchis europarlamentarul Victor Negrescu.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare