Uniunea Europeană trebuie să își adapteze permanent sancțiunile împotriva Rusiei, care găsește noi modalități de a le eluda pe măsură ce cele identificate sunt blocate, a explicat o sursă oficială europeană pentru caleaeuropeana.ro. Aceasta a subliniat că există în continuare posibilități „nelimitate” de extindere a măsurilor restrictive, în contextul pregătirii sancționării a peste 1.600 de persoane și entități, în principal din complexul militar-industrial rus. Sursa a avertizat însă că, deși Rusia se află într-o situație economică gravă, evaluările europene nu indică faptul că aceste dificultăți sunt suficiente pentru a constrânge Moscova să vină la masa negocierilor de pace.
Întrebată de CaleaEuropeană.ro cât de mult ar trebui înăsprite sancțiunile pentru a epuiza mașinăria de război a Rusiei și ce ar fi necesar pentru a o opri, sursa a evidențiat atât rolul politic al măsurilor, cât și dificultatea de a împiedica eludarea lor.
„Sancțiunile au mai multe funcții. Prima este politică: arătăm că acționăm și, în același timp, îi arătăm regimului rus că reacționăm la acțiunile sale. Este o cursă continuă. Ori de câte ori identificăm o portiță, o închidem, iar Rusia găsește noi portițe și modalități de a eluda sancțiunile. Așadar, este o cursă continuă”, a explicat sursa.
Cu toate acestea, instituțiile europene și-au dezvoltat considerabil capacitatea de a pregăti și fundamenta sancțiunile de la introducerea primelor măsuri, în 2014, după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Sursa a amintit că, la acel moment, chiar și pregătirea unei liste de 16 persoane ridica dificultăți, de la întocmirea dosarelor cu probe până la obținerea acordului unanim al statelor membre.
Prin comparație, UE poate pregăti acum, pentru adoptare simultană, sancțiuni care vizează peste 1.600 de persoane și companii.
„Săptămâna viitoare statele membre vor adopta 1.600 de înscrieri pe listele de sancțiuni printr-un singur act. 1.600 de companii și persoane dintr-un singur sector, sectorul militar și al apărării din Rusia, vizând companii specifice implicate în producția de drone, în importul materiilor prime critice folosite la fabricarea acestor drone sau în importul bunurilor cu dublă utilizare”, a declarat sursa.
Potrivit Reuters, ambasadorii statelor membre au aprobat miercuri, 7 octombrie, 1.646 de noi înscrieri pe listele de sancțiuni, majoritatea vizând complexul militar-industrial rus. Adoptarea formală este programată pentru reuniunea miniștrilor de externe ai UE de luni, 12 octombrie.
Sursa a menționat și capacitatea Uniunii de a răspunde prin sancțiuni la atacuri hibride, evocând inclusiv incursiunile dronelor în România.
„Putem reacționa destul de rapid. În timpul verii, când a avut loc un atac hibrid, eram pregătiți să răspundem în câteva zile, incluzând pe liste persoanele care se aflau în spatele lui sau care erau afiliate sectorului responsabil de atac”, a precizat aceasta.
Revenind la întrebarea privind înăsprirea măsurilor, sursa a respins ideea că posibilitățile de sancționare ar fi fost epuizate.
„Dar întrebarea dumneavoastră este: ce se mai poate face? Posibilitățile sunt nelimitate. În urmă cu un an ne spuneam: poate că nu mai știm ce să sancționăm. Am sancționat aproape totul. Iar acum, dintr-odată, am trecut de la sancționarea a sute de persoane sau companii dintr-o singură mișcare la peste 1.500. Așadar, suntem abia la început”, a afirmat sursa oficială europeană.
O altă schimbare privește durata pentru care sunt reînnoite sancțiunile individuale. Până de curând, acestea trebuiau reînnoite la fiecare șase luni. La 22 septembrie, Consiliul UE a decis prelungirea lor pentru 36 de luni, până la 22 septembrie 2029.
Prelungirea a făcut parte din compromisul care a inclus eliminarea oligarhilor ruși Alisher Usmanov și Mikhail Fridman de pe listă.
„Partea pozitivă este că acum putem reexamina înscrierile pe listele de sancțiuni la fiecare 36 de luni. Înainte, intervalul era de șase luni. Astfel, discuția nu mai este redeschisă pentru o perioadă mai lungă, ceea ce oferă multă stabilitate”, a explicat sursa.
Aceasta a descris schimbarea drept una fără precedent de la introducerea măsurilor în 2014, care reduce presiunea administrativă generată de extinderea listelor.
„Problema era că adoptam o înscriere pe listă și începeam deja să o reexaminăm. Când aveam câteva sute de înscrieri de reexaminat, acest lucru era realizabil. Când ajungi la 4.500 – acum avem 3.000, dar vor fi mai multe – ar însemna o reexaminare fără întrerupere. Așadar, acesta este câștigul”, a precizat sursa.
În același timp, aceasta a recunoscut costul compromisului privind cei doi oligarhi.
„Partea negativă este că acest lucru afectează încrederea în sistem, în principiul potrivit căruia, dacă cineva comite fapte condamnabile, ar trebui să se afle pe lista de sancțiuni. Au existat motive politice în spatele acestei decizii”, a afirmat sursa.
Deciziile privind sancțiunile depind de unanimitatea statelor membre, a amintit aceasta, subliniind însă că eliminarea celor doi de pe listă nu înseamnă și ridicarea tuturor măsurilor care le afectează interesele economice.
„Sincer, când adoptăm 1.600 de înscrieri dintr-o singură dată, nu mă fixez asupra celor doi, chiar dacă sunt persoane importante. Dar nu uitați că sancționăm și activele. Unele firme, companii deținute de cei doi, rămân supuse sancțiunilor”, a declarat sursa.
În ceea ce privește efectele presiunii economice, sursa a avertizat că dificultățile suferite de Rusia nu înseamnă automat că Moscova va fi constrânsă să negocieze un acord de pace cu Ucraina.
„Rusia este o țară imensă. Rusia nu va dispărea. […] Rusia este o țară foarte bogată. Modul în care este distribuită această bogăție face ca oamenii din Rusia să fie săraci. Dar Rusia își poate susține efortul de război pentru mult timp, pentru că nu există democrație, nu există mecanisme de control și de echilibrare a puterii, nu există nimeni care să poată contesta”, a explicat sursa.
În același timp, economia orientată spre război servește intereselor armatei și ale generalilor, care, atât timp cât nu suportă personal costurile continuării conflictului, pot obține câștiguri financiare importante, potrivit aceleiași surse.
„Rusia se află într-o situație economică gravă. Dar, pe seama propriei populații, poate mobiliza și mai mulți bani pentru efortul de război”, a precizat aceasta.
„Analizele noastre arată că Rusia se află într-o situație economică gravă. Înseamnă acest lucru că Rusia se va simți obligată să vină la masa negocierilor din motive economice? Nu anticipăm acest lucru și nici nu ne așteptăm să se întâmple”, a adăugat sursa.
Întrebată de ce sancțiunile nu au „sufocat” economia rusă, așa cum se anticipa în 2022, sursa a subliniat că presiunea economică își produce efectele în timp, având în vedere dimensiunea Rusiei și vastele sale rezerve de materii prime critice. Aceasta a invocat însă cozile la benzină drept un exemplu al dificultăților resimțite deja de populație, chiar într-o țară exportatoare de petrol și gaze.
„Căutați informații despre cozile la benzină din Rusia. Rusia este un exportator net de gaze și petrol. Căutați cât de ușor este să obții benzină acum”, a afirmat aceasta.
Sursa a susținut că, atunci când Vladimir Putin vizitează un oraș, prețurile sunt reduse pentru ziua respectivă, oamenii stau la coadă pentru a cumpăra benzină mai ieftină, iar după plecarea sa prețurile cresc puternic.
„Rusia este cea mai mare țară din lume, cu unele dintre cele mai mari rezerve de materii prime critice. Acest lucru nu se va întâmpla într-o singură zi”, a subliniat sursa, referindu-se la efectele presiunii asupra economiei ruse.
Aceasta a explicat că obiectivul urmărit nu este distrugerea Rusiei, ci determinarea conducerii de la Moscova să se angajeze în negocieri reale pentru încheierea războiului.
„În cele din urmă, obiectivul nostru nu este să destructurăm complet Rusia. Obiectivul nostru este ca Rusia să se așeze la masa negocierilor de pace cu intenții sincere, pregătită să renunțe la unele dintre obiectivele sale de război, pentru a pune capăt atrocităților care au loc acum”, a declarat sursa oficială europeană.
„Nu vedem Rusia pregătită să facă acest lucru. Dacă mă întrebați de ce nu ne-am atins încă obiectivul, pentru că am promis că Rusia va fi sufocată economic, aș spune că Rusia respiră cu greu”, a adăugat aceasta.
Sursa a apreciat, totodată, că populația resimte deteriorarea condițiilor de viață față de 2022 și că nemulțumirile sunt exprimate inclusiv online, ceea ce a descris drept neobișnuit.
În perspectiva următoarelor șase luni, sursa anticipează continuarea bombardamentelor ruse asupra Ucrainei și a atacurilor împotriva civililor, în special odată cu apropierea iernii.
„Ce va face Rusia în următoarele șase luni? În Ucraina, va continua să bombardeze și să încalce dreptul internațional umanitar și drepturile omului, vizând civilii și luându-i ostatici, mai ales că se apropie iarna”, a declarat aceasta.
Sursa a explicat că, potrivit evaluărilor europene, obiectivul lui Vladimir Putin este să continue bombardarea orașelor ucrainene pe tot parcursul iernii pentru a frânge rezistența populației.
„Să facă orașele imposibil de locuit; scopul ar fi să forțeze oamenii să se mute din orașe în zonele rurale sau chiar să părăsească Ucraina. Pregătim diverse scenarii privind posibilele consecințe pentru Ucraina și pentru Uniunea Europeană”, a precizat sursa oficială europeană.
