Ghidul pentru Sănătatea Femeii, lansat de CAS Maramureș: Cum prevenim cancerul de sân și de col uterin, dar și ce servicii medicale sunt decontate

Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș a lansat „Ghidul pentru Sănătatea Femeii”, un material care adună într-un singur loc informațiile de care o femeie are nevoie pentru prevenirea cancerului de sân și cancerului de col uterin, pentru depistarea lor la timp și pentru accesul la serviciile medicale decontate. Cu ajutorul acestui ghid poți afla cum să previ cele două forme de cancer, ce servicii sunt decontate, dar și cum le accesezi. De multe ori, avem drepturi și beneficii oferite prin calitatea de asigurat de care chiar nu știm, iar implicarea autorităților în promovarea acestora în rândul populației reprezintă un demers necesar pentru creșterea ratelor de screening din țara noastră și reducerea mortalității prevenibile. 

Ghidul urmează drumul real al unei femei: de la consultația preventivă și investigațiile recomandate până la momentul în care apare o suspiciune sau un diagnostic oncologic, apoi prin tratament, recuperare și revenirea la viața de zi cu zi. Fiecare capitol răspunde unei singure întrebări: ce pot face acum și ce îmi oferă sistemul de asigurări de sănătate?

Acest ghid este scris pentru fiecare femeie, indiferent de etapa în care se află: sănătoasă și hotărâtă să rămână așa, cu un rezultat care o neliniștește, cu un diagnostic proaspăt, în tratament sau post tratament. Fiecare capitol răspunde unei singure întrebări – „ce pot face acum și ce îmi oferă sistemul de asigurări de sănătate” – cu pașii, documentele și termenele prevăzute de reglementările în vigoare la data de 1 octombrie 2026.

„Am conceput acest ghid cu un gând simplu: o femeie care previne sau trece printr-un diagnostic oncologic nu ar trebui să caute răspunsuri în zeci de locuri. Informația potrivită, primită la timp, poate ajuta o femeie să meargă mai devreme la medic, să își cunoască drepturile și să nu amâne ceea ce ține de sănătatea ei”, a precizat Adrian Mădăras, Director General, Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș și autor al Ghidului.

  • În 2023, numai 6% dintre femeile din România cu vârsta între 20 și 69 de ani au participat la screeningul cervical, potrivit datelor de program, față de aproximativ 54% media Uniunii Europene. Pentru cancerul de sân, în 2019 doar 9% dintre femeile de 50-69 de ani făcuseră o mamografie în ultimii doi ani – cea mai mică proporție raportată în profilul european de țară.
  • Pentru cancerul de sân, România are o incidență estimată mai mică decât Germania, Franța sau Regatul Unit, dar o mortalitate mai mare decât toate cele trei țări. Franța are de 1,5 ori mai multe cazuri noi la 100.000 de femei, însă pierde mai puține paciente: diferența vine din depistare, din diagnosticul mai precoce și din eficiența tratamentului, nu dintr-o boală mai blândă.
  • Pentru cancerul de col uterin, situația este mult mai gravă. România are simultan o incidență de aproximativ 3,1-3,6 ori mai mare și o mortalitate de aproximativ 4,0-5,4 ori mai mare decât în țările vesteuropene comparate, semn al unui deficit combinat de vaccinare, screening, diagnostic și îngrijire.

Unde găsim să facem mamografii gratuite? De la această întrebare a luat „naștere” aplicația iMedico creată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) cu sprijinul Roche, care oferă o hartă centralizată a județelor în care te poți programa pentru mamografii gratuite.

© Printr-screen site iMedico

România rămâne în partea de jos a clasamentului european în ceea ce privește numărul de mamografe raportat la 100.000 de locuitori. Potrivit fostului ministru al sănătății, în țara noastră există aproximativ 180 de mamografe. 

Dintre țările Uniunii Europene pentru care sunt disponibile date, Grecia (7,6 aparate) și Cipru (6,9) au înregistrat cea mai mare disponibilitate a mamografelor (echipamente concepute exclusiv pentru efectuarea mamografiilor) la 100.000 de locuitori, fiind urmate de Italia (3,7). La polul opus, Polonia, Cehia, Suedia și România au înregistrat cea mai redusă disponibilitate a mamografelor, cu 1,1 aparate la 100.000 de locuitori, potrivit unui Eurostat publicat în octombrie.

Reamintim că la începutul lunii iunie a fost lansat proiectul „Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces – DARIA” (SMIS 35209), cel mai amplu program de screening din România pentru cancerul de sân. Astfel, peste 119.000 de femei din zone vulnerabile și defavorizate din întreaga țara vor beneficia de o mamografie gratuită.

Citiți și: OCDE: Timpii mari de așteptare, costurile și nivelul scăzut al educației explică participarea extrem de redusă la programele de screening și mortalitatea ridicată prin cancer în România. Lecții din state europene

Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, atât la nivel mondial, cât și european și național, arată o analiză a INSP.

În România, acesta ocupă primul loc în rândul cancerelor feminine, reprezentând 26,9% din totalul cazurilor noi, cu peste 12.000 de diagnostice înregistrate în 2020.

În același an, aproape 3.500 de femei au murit din cauza acestei boli, rata mortalității fiind de 30,7 la 100.000 de femei. Deși incidența este ușor sub media europeană, mortalitatea rămâne mai ridicată, iar supraviețuirea la 5 ani (75%) este sub media UE (82%), situație corelată în principal cu rata foarte scăzută de participare la screening mamografic, de doar 9% în România.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare