Datele OCDE, prezentate în cel mai recent document privind Registrul european al inegalităților în domeniul cancerului, arată că accesul românilor la programele de screening rămâne extrem de limitat, ceea ce duce la diagnostic în stadii avansate, cu impact direct asupra mortalității. De asemenea, realizatorii Registrului și analizei OCDE nu au putut accesa registrele României de cancer, pentru că nu erau disponibile în momentul procesului de analiză.
Astfel, pentru România, datele naționale complete de incidență lipsesc din registrele europene comparabile, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră a sistemului de sănătate publică.
În 2023, la nivelul Uniunii Europene, în medie 54% dintre femei eligibile au participat la programele de screening pentru cancerul de col uterin, cu variații semnificative între statele membre: de 78% în Suedia, la 11% în Polonia și doar 6% în România. Astfel, se explică de ce șase românce diagnosticate cu cancer de col își pierd viața, zilnic, în țara noastră.
- În schimb, țările cu rate ridicate de screening pentru cancer de col uterin au o pondere semnificativ mai mare a cazurilor diagnosticate în stadii incipiente (stadiile I-III), ceea ce se traduce prin șanse crescute de tratament curativ și supraviețuire.
- Țările cu rate scăzute de screening înregistrează o pondere mai mare a cazurile de cancer în stadii avansate (III-IV), asociate cu tratamente mai complexe și costisitoare și prognostic rezervat.
Inegalitățile educaționale și accesul la screening oncologic, poziția României
Datele OCDE arată ca participarea la programele de screening oncologic este constant mai scăzută în rândul persoanelor cu un nivel educațional redus, diferențele fiind semnificative între statele membre. În cazul României, decalajul educațional se corelează cu nivelurile foarte scăzute de participare la screening, atât pentru cancerul de sân, cât și pentru cancerul colorectal. 
Nevoie medicale neacoperite și accesul la servicii
La nivelul Uniunii Europene, unul dintre principalele motive pentru care populația raportează nevoi medicale neacoperite este timpul de așteptare, alături de costuri sau distanța până la furnizorii de servicii medicale. Din nou, în cazul României, ponderea populației care declară nevoi medicale neacoperite este ridicată comparativ cu media europeană, clasându-se în primele cinci țări cu timp mari de așteptare.
Bune practici europene pentru creșterea conștientizării și alfabetizării în cancer
Statele europene care obțin rezultate mai bune în prevenție și diagnostic precoce aplică abordări integrate, adaptate populației, care combină comunicarea, educația și implicarea comunitară.
- Irlanda implementează campanii naționale recurente, inclusiv campanii plătite pe rețele sociale, cu mesaje adaptate regional și pentru grupuri cu risc crescut; pacienții sunt implicați direct în elaborarea mesajelor. De asemenea, derulează un program național de educație oncologică în școli, ajungând anual la aproximativ 10.000 de elevi, cu sprijin guvernamental.
- Țările de Jos distribuie materiale de informare și videoclipuri despre screening în mai multe limbi, ținând cont de populația migrantă.
- Franța oferă resurse online dedicate pacienților cu dizabilități și aparținătorilor, în formate simplificate și adaptate, pentru screening, diagnostic precoce și tratament.
- Slovenia dezvoltă programe comunitare împreună cu autorități de sănătate publică, ONG-uri și centre regionale, inclusiv intervenții dedicate comunităților vulnerabile (ex. comunități Roma). De asemenea, implementează programe extinse în școli, municipalități și la locul de muncă, prin rețele naționale de promovare a sănătății.
- Malta integrează informarea despre cancer în evenimente comunitare, pentru a ajunge la persoane cu nivel scăzut de alfabetizare sau slab conectate la sistemul medical.
- Lituania organizează vizite educaționale în școli, axate pe prevenție și semnele precoce ale cancerului.
