Corespondență din Chișinău
Interferența străină în procesele democratice din Republica Moldova a suferit o transformare fundamentală, trecând de la o luptă bazată pe ideologie la una condusă aproape exclusiv de bani, a declarat Alexandru Musteață, directorul Serviciului de Informații și Securitate (SIS), în cadrul Forumului de Securitate de la Chișinău.
Potrivit șefului SIS, finanțarea ilicită este motorul care alimentează întregul aparat de război hibrid, de la campanii de dezinformare și propagandă, la activități de sabotaj, atacuri cibernetice și recrutarea de agenți. „Urmăriți banii și veți vedea făptuitorul”, a subliniat Musteață, explicând că urmărirea fluxurilor financiare permite atribuirea atacurilor și identificarea rețelelor implicate.
În trecut, influența se baza pe elemente precum limba rusă sau trecutul sovietic, însă astăzi, banii au înlocuit aproape complet aceste pârghii ideologice. Un exemplu elocvent este transformarea protestelor, un instrument democratic, într-o „afacere” pentru unii participanți, care refuză să mai iasă în stradă fără a fi remunerați. Costurile pentru aceste operațiuni sunt în continuă creștere, riscurile mai mari implicând și sume mai mari plătite executanților.
Directorul SIS a atras atenția asupra complexității crescânde a schemelor de finanțare, care implică acum utilizarea pe scară largă a criptomonedelor pentru a ocoli sancțiunile și a ascunde urma banilor. El a menționat în mod specific rețeaua infracțională condusă de Ilan Șor, care a dezvoltat un instrument sofisticat pentru a transfera fonduri din Rusia în Moldova, un fenomen care a devenit între timp global.
Aceste fonduri ilicite sunt esențiale pentru susținerea infrastructurii de dezinformare, plata trolilor, achiziționarea de software specializat, inclusiv bazat pe inteligență artificială, și organizarea de atacuri cibernetice. De asemenea, banii sunt folosiți pentru a recruta „surse umane” care să acționeze în interesul unei puteri străine. Musteață a descris întregul proces ca un „război psihologic” continuu, care nu se limitează la perioadele electorale, ci urmărește să inoculeze constant în societate neîncrederea în instituții și să pregătească terenul pentru decizii politice viitoare. Aceste acțiuni, deși par haotice și necorelate la prima vedere, fac parte dintr-o campanie bine orchestrată, al cărei tipar devine evident la o analiză atentă.
