Astăzi, 11 iunie, în deschiderea Forumului Național de Gineco-oncologie, a fost lansat proiectul „Depistare Activă, Responsabilitate, Informație și Acces – DARIA” (SMIS 35209), cel mai amplu program de screening din România pentru cancerul de sân. Astfel, peste 119.000 de femei din zone vulnerabile și defavorizate din întreaga țara vor beneficia de o mamografie gratuită.
Dar proiectul DARIA nu este doar despre efectuarea unei mamografii gratuite; acesta pune bazele unui program de screening național, care va putea continua din 2030, în contextul în care proiectul DARIA pregătește întreaga infrastructură pentru screeningul standardizat de cancer de sân, echipele medicale, campaniile de informare la firul ierbii și mai ales registrul național de cancer. Toate aceste lucruri sunt posibile prin parteneriatul dintre instituțiile medicale și academice de prestigiu din România și organizațiile neguvernamentale active în domeniul sănătății publice.
„Trebuie să existe un început și dacă nu ne punem toate forțele împreună și să pornim acest proiect, e o șansă fantastică. La încheierea proiectului ar trebui să avem o rețea de centre competentă, populată de suficienți specialiști. Asta înseamnă fiecare regiune de dezvoltare, nu înseamnă doar București, Cluj, Iași. O să avem infrastructura, o să avem specialiștii, o să avem cam tot ce avem nevoie în 2030 pentru sân”, – Prof. Univ. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu, coordonatorul proiectului DARIA.
Obiective specifice ale proiectului
- Asigurarea participării a 119.000 de femei la nivel național la testare gratuită, dintre care dintre care 107.000 din regiuni mai puțin dezvoltate și 12.000 din regiuni mai dezvoltate.
- Înființarea și dotarea a 5 centre regionale de prevenție și utilizarea de unități mobile pentru extinderea accesului în comunități greu accesibile.
- Formarea și instruirea personalului medical implicat în screening pentru 592 de persoane (radiologi, medici de familie, anatomopatologi, tehnicieni, mediatori, psihologi, personal DSP.
- Organizarea unei campanii de informare și educare în domeniu screeningului cancerului de sân, cu accent pe comunități marginalizate și grupuri vulnerabile/defavorizate socio-economic și informarea, consilierea, conștientizarea și mobilizarea unui număr de 149.000 de femei.
- Implementarea unui registru electronic unic interoperabil, dezvoltarea de metodologii și protocoale standardizate, monitorizarea indicatorilor de calitate și asigurarea continuității programului după finalizarea proiectului.
Pentru a fi eligibile să beneficieze de servicii de screening, este obligatoriu ca persoana să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
A) Femei cu vârsta cuprinsă între 50–69 ani.
Localizarea se va realiza în funcție de domiciliul persoanei, cu următoarele excepții:
- • persoanele care nu au acte de identitate – înregistrarea se face în funcție de zona în care locuiesc și nu a domiciliului (aceste persoane vor completa declarații pe propria răspundere din care să reiasă că locuiesc în acele regiuni de implementare);
- • persoanele aflate în detenție/lipsite de libertate/arest preventiv și din alte instituții corecționale; persoanele spitalizate cronic în unități de psihiatrie; persoanele din căminele de bătrâni, din cămine spital – înregistrarea se face în funcție de locul de detenție/locul spitalizării și nu al domiciliului;
- • migranți/refugiați – identificarea se va face conform localizării centrului în care locuiesc și vor oferi dovada primirii dreptului de ședere în România a persoanelor înscrise pentru screening.
B) Este persoană vulnerabil(ă)/defavorizat(ă) socio-economic/din comunități cu grad de vulnerabilitate crescut, respectiv să facă parte din cel puțin una dintre următoarele categorii:
Este persoană vulnerabilă/grup vulnerabil:
- • persoane cu dizabilități;
- • persoane cu probleme de sănătate mintală;
- • minorități etnice defavorizate (ex. cetățeni români aparținând minorității rome);
- • migranți/refugiați;
- • dependenți de droguri;
- • persoane infectate cu HIV/SIDA;
- • etilicii cronici;
- • persoane aflate în detenție/lipsite de libertate/arest preventiv și din alte instituții corecționale;
- • persoanele spitalizate cronic în unități de psihiatrie;
- • persoanele din căminele de bătrâni, din cămine spital;
- • persoane care au copii cu dizabilități;
- • persoane din familii monoparentale;
- • persoane din sau care au fost anterior în centre de plasament;
- • persoane care au părăsit sistemul de protecție a copilului;
- • persoane care suferă de dependență de alcool, droguri și alte substanțe toxice;
- • persoane victime ale violenței domestice;
- • persoane victime ale traficului de ființe umane.
Persoane defavorizate socio-economic
- • persoane fără adăpost;
- • persoane neasigurate;
- • persoane beneficiare de venit minim de incluziune;
- • persoane care locuiesc în gospodării supraaglomerate sau fără facilități sanitare;
- • șomeri (înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare);
- • inactivi – nu au un loc de muncă și nu sunt înregistrați în evidențele Serviciului Public de Ocupare;
- • angajați, mai ales necalificați (la intrarea în intervenție media venitului pe cap de familie mai mică decât salariul minim pe economie).
Persoane care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut
Sunt persoanele care locuiesc în comunități marginalizate conform Raportului: Zone marginalizate socio-economic în mediul urban și rural din România, elaborat de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în cadrul proiectului „Dezvoltarea unor instrumente de analiză și intervenție la nivel comunitar pentru perioada de programare 2021–2027” finanțat din POCA 2014–2020.
Proiectul este finanțat în proporție de peste 81% din fonduri europene (FSE+), iar aproape 97% din valoarea totală este nerambursabilă.
- Valoare totală eligibilă: 261.263.760,67 lei
- Valoarea eligibilă nerambursabilă din fonduri FSE+: 212.156.477,75 lei
- Valoare eligibilă nerambursabilă Buget de Stat: 40.190.817,66 lei
Data finalizării proiectului: 31.12.2029
PARTENERII PROIECTULUI:
- Institutul Național de Sănătate Publică;
- Spitalul Clinic Municipal De Urgență Timișoara;
- Institutul Regional De Oncologie Iași;
- Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” București;
- Spitalul Clinic Județean De Urgență Târgu Mureș;
- Spitalul Clinic Județean De Urgență Craiova;
- Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești;
- Spitalul Clinic Județean De Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Constanța;
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca;
- Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București;
- Federația Asociațiilor Bolnavilor De Cancer;
- Fundația „Renașterea Pentru Educație, Sănătate Și Cultură”
Datele OCDE, prezentate în cel mai recent document privind Registrul european al inegalităților în domeniul cancerului, arată că accesul românilor la programele de screening rămâne extrem de limitat, ceea ce duce la diagnostic în stadii avansate, cu impact direct asupra mortalității. De asemenea, realizatorii Registrului și analizei OCDE nu au putut accesa registrele României de cancer, pentru că nu erau disponibile în momentul procesului de analiză.
Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei, atât la nivel mondial, cât și european și național, arată o analiză a INSP.
În România, acesta ocupă primul loc în rândul cancerelor feminine, reprezentând 26,9% din totalul cazurilor noi, cu peste 12.000 de diagnostice înregistrate în 2020.
În același an, aproape 3.500 de femei au murit din cauza acestei boli, rata mortalității fiind de 30,7 la 100.000 de femei. Deși incidența este ușor sub media europeană, mortalitatea rămâne mai ridicată, iar supraviețuirea la 5 ani (75%) este sub media UE (82%), situație corelată în principal cu rata foarte scăzută de participare la screening mamografic, de doar 9% în România.
