Pe 10 iunie, în cadrul celei de-a 15-a ediții a Aspen Healthcare Summit, a fost lansat oficial „Health System in Transition – România 2026“, un document realizat de experți naționali și internaționali care analizează starea sistemului medical românesc. Românii continuă să aibă printre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană, iar sistemul de sănătate rămâne cel mai slab finanțat din rândul statelor europene.
Românii plătesc pentru sănătate, din propriul buzunar, mai mult decât media europeană
Deși sistemul de sănătate românesc este public și finanțat din contribuții, aproape un sfert din tot ce se cheltuiește pe sănătate în România vine direct din buzunarele pacienților. Concret, plățile directe au reprezentat 21,4% din totalul cheltuielilor în 2022, față de o medie europeană de 14,3%, și au urcat la 22,9% în 2023, potrivit Raportului HiT.
Franța înregistrează 9,26%, Luxemburg 8,77%, Germania 11,05%, iar Danemarca 13,98%. Bulgaria depășește România, înregistrând 35,5%.
Acești bani merg pe medicamente necompensate, pe servicii la clinici private, pe consultații la care pacienții neasigurați nu au acces în sistemul public.
România formează anual mai mulți medici decât media europeană, dar nu are capacitatea să îi introducă în sistem
Numărul medicilor plecați în alte state a crescut de la 42.179 în 2013 la 64.978 în 2023, în principal spre Franța, Grecia și Germania. În același interval, numărul asistenților medicali emigrați a urcat de la 123.404 la 190.420, cu destinații principale Italia și Regatul Unit.
Aproape 500 de medicamente inovatoare au dispărut de pe piața românească
Din cauza prețurilor mici și a taxei de recuperare (claw-back) aplicate la peste 2.500 de medicamente generice, aproape 500 de medicamente inovatoare au dispărut de pe piața românească în ultimii cinci ani. O taxă gândită să controleze cheltuielile a dus, paradoxal, la retragerea producătorilor și la dispariția unor produse de care pacienții aveau nevoie.
Potrivit raportului HiT, piața farmaceutică a atins în 2024 o valoare totală de 34,1 miliarde de lei (circa 6,8 miliarde de euro).
Medicamentele generice reprezintă 60% din rețetele din ambulatoriu, dar acoperă doar 26,6% din cheltuielile rambursate. Diferența o suportă fie fondul public, fie pacientul.
Concret, România alocă doar 138 de euro pe an pe locuitor pentru medicamente compensate: mai puțin decât Bulgaria (156 deuro), mai puțin decât Polonia și cu mult sub Slovacia, care ajunge la aproximativ 300 de euro.
De asemenea, bugetele publice insuficiente pentru medicamente au creat în România și în mai multe state din Europa Centrală și de Est un mecanism dezechilibrat: statul compensează lipsa de finanțare printr-un sistem de taxe și rambursări obligatorii aplicate industriei farmaceutice, fiind cunoscut sub numele de clawback. Concret, companiile farmaceutice returnează statului o cotă din vânzările de medicamente compensate, pentru a acoperi cheltuieli care depășesc bugetul alocat.
România are a doua cea mai mare contribuție a industriei farmaceutice la cheltuiala farmaceutică netă publică din Europa Centrală și de Est (CEE), după Ungaria. Potrivit raportului EFPIA, în 2023 companiile farmaceutice au acoperit prin mecanisme de tip clawback și alte contribuții obligatorii 25,8% din cheltuiala farmaceutică netă publică, un nivel depășit doar de Ungaria (30,4%).
Prin comparație, în state cu bugete publice mai consistente, precum Germania, Letonia sau Estonia, contribuția industriei se situează la doar 4–8%.
Seria „Sisteme de sănătate în tranziție” (HiT) cuprinde analize pe țări care oferă o descriere detaliată a sistemului de sănătate, precum și a inițiativelor de reformă și de politică aflate în curs de desfășurare sau în fază de elaborare într-o anumită țară. Raportul pe România a fost coordonat editorial de Cristian Vlădescu, Silvia Gabriela Scîntee, Cristina Hernández-Quevedo, Florian Tille și Astrid Eriksen
