UE va avea o Autoritate Europeană a Muncii mai puternică, a transmis Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, cu ocazia Zilei Mondiale a Muncii Decente, marcată pe 7 octombrie.
„Astăzi, 7 octombrie, de Ziua Mondială a Muncii Decente, ne concentrăm asupra măsurilor de la nivel european pentru a asigura demnitatea la locul de muncă pentru milioanele de lucrători din Uniunea Europeană. Drepturile lucrătorilor trebuie respectate în fiecare stat european. Acum trei săptămâni, am prezentat în Colegiul Comisarilor o propunere pentru întărirea competențelor și capacității de control ale Autorității Europene a Muncii”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.
Roxana Mînzatu a subliniat că propunerea va consolida capacitatea Autorității Europene a Muncii de a desfășura controale mai ample și de a asigura o protecție mai bună pentru lucrători. Noile atribuții ar permite Autorității să inițieze și să dezvolte inspecții extinse, inclusiv în companii și locații în care lucrează lucrători migranți.
„Am mers pe teren, exact acolo unde sunt evidente problemele: în parcările de TIR-uri. În mai multe state membre, inclusiv în Germania, am văzut cât de importante sunt informarea și consilierea pentru șoferi. Rețeaua germană Fair Mobilität arată ce înseamnă sprijinul concret pentru oamenii care au nevoie să își apere drepturile”, a adăugat aceasta.
De asemenea, Roxana Mînzatu a precizat că sprijinul trebuie să fie accesibil lucrătorilor din întreaga Uniune Europeană. Potrivit acesteia, regulamentul propus va permite Autorității Europene a Muncii să finanțeze rețele de consiliere, astfel încât lucrătorii să își cunoască drepturile și să poată solicita ajutor atunci când acestea le sunt încălcate.
Dincolo de aceste măsuri concrete, Roxana Mînzatu a explicat ce înseamnă munca decentă pentru un lucrător:
- Siguranță la locul de muncă;
- Un salariu care să îi permită să aibă un acoperiș deasupra capului, să își plătească facturile și să ducă o viață decentă;
- Timp pentru refacere și pentru viața de familie;
- Posibilitatea de perfecționare sau recalificare, pentru a rămâne relevant pe piața muncii;
- Pentru tinerii absolvenți, perspective clare pentru parcursul profesional.
„Desigur, sunt sectoare cu riscuri ocupaționale care încă au nevoie să își îmbunătățească protecția lucrătorilor. Statisticile ultimilor ani arată ca sectoarele cu cele mai multe accidente de muncă fatale sunt mineritul, construcțiile și agricultura”, a continuat vicepreședinta Comisiei Europene.
Mînzatu a atras atenția și asupra situației lucrătorilor din agricultură, un sector care, la nivelul UE, se bazează într-o mare măsură pe lucrători sezonieri, detașați sau migranți. Ea a amintit că, marți, a participat în Parlamentul European la o acțiune alături de fermieri europeni și eurodeputați care își propun să acționeze mai ferm pentru protejarea condițiilor de muncă ale agricultorilor și fermierilor, precum și ale celor angajați în marile exploatații agricole din Europa.
„În cadrul Comisiei, lucrăm la Quality Jobs Act, propunerea legislativă europeană pentru locuri de muncă de calitate, pe care ne propunem să o adoptăm în Comisie până la finalul acestui an”, a continuat aceasta.
Totodată, Roxana Mînzatu a precizat că printre capitolele vizate, care, conform Tratatului UE, au făcut obiectul a două runde de consultări cu partenerii sociali europeni, se numără câteva principii fundamentale:
- Folosirea algoritmilor în relațiile de muncă și gestionarea resursei umane – în Uniunea Europeană, omul este cel care păstrează controlul asupra tehnologiei și rămâne în centrul politicilor pentru competitivitate;
- Sănătatea și securitatea ocupațională trebuie protejate, mai ales în contexte caracterizate de riscuri psihosociale sau condiții meteorologice extreme;
- Drepturile lucrătorilor – remunerarea, securitatea socială și securitatea și sănătatea în muncă – trebuie susținute concret în sectoarele cu risc la nivel european, unde există lacune în ceea ce privește responsabilitatea față de lucrători în cazul formării unor lanțuri lungi de subcontractare.
„De asemenea, adaptăm permanent regulile legislative europene în domeniul SSM pentru a proteja sănătatea și a transforma în realitate viziunea zero accidente fatale de muncă în Uniunea Europeană. Competitivitatea Europei se bazează pe muncă decentă și demnă”, a conchis Roxana Mînzatu.
