Turcia, România și Bulgaria intenționează să semneze, în marja summitului NATO de la Ankara, un nou acord prin care operațiunea trilaterală MCM Black Sea va fi extinsă de la misiunile de deminare la protejarea infrastructurii submarine critice din Marea Neagră, inclusiv a proiectelor energetice precum Neptun Deep, afirmă ambasadorul Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Diplomatul subliniază că, în plin climat de tensiuni între președintele american Donald Trump și mai mulți aliați europeni pe tema cheltuielilor pentru apărare și a viitorului relației transatlantice, Turcia mizează pe relația personală dintre Recep Tayyip Erdoğan și liderul de la Casa Albă pentru a consolida unitatea NATO la summitul de la Ankara. Altan apreciază că summitul va avea loc într-un moment în care NATO „regândește cum poate funcționa mai bine ca Alianță”.
„Traversăm vremuri critice, iar Alianța noastră trece, la rândul ei, printr-o perioadă critică. Acest summit are loc într-un moment în care regândim cu adevărat modul în care putem consolida Alianța”, afirmă Özgür Kıvanç Altan. În opinia sa, Europa trebuie să își întărească propriile capabilități militare în interiorul NATO, însă fără a slăbi coeziunea Alianței, iar investițiile în apărare trebuie transformate în capabilități militare și într-o bază industrială de apărare mai puternică.
Referindu-se la participarea lui Donald Trump la summit, ambasadorul insistă că relația apropiată dintre președinții Erdoğan și Trump reprezintă un avantaj pentru întreaga Alianță. „Președintele nostru, Recep Tayyip Erdoğan, este un lider mondial… Are o relație foarte bună, sinceră și autentică, cu președintele Trump. Dacă acest lucru este în beneficiul Alianței noastre, atunci este un lucru extraordinar. Vom folosi această apropiere. Scopul final al summitului este să reafirme și să consolideze puterea Alianței noastre și forța legăturii transatlantice”, spune diplomatul.
Ambasadorul turc abordează și rolul strategic al României în arhitectura de securitate a Mării Negre. Acesta descrie România drept „un aliat critic” pentru Turcia și confirmă că Ankara dorește extinderea cooperării navale trilaterale cu România și Bulgaria prin includerea protejării infrastructurii energetice submarine și a comunicațiilor critice. Potrivit acestuia, noul acord privind extinderea MCM Black Sea ar urma să fie semnat chiar în marja Summitului NATO de la Ankara, reflectând interesul comun al celor trei aliați pentru securitatea Mării Negre și protejarea investițiilor energetice strategice din regiune.
CaleaEuropeană.ro: Viitorul Summit NATO de la Ankara este descris de unii analiști drept un moment definitoriu pentru Alianță. Din perspectiva Turciei, care sunt principalele obiective și rezultatele așteptate ale acestui summit, în special în ceea ce privește securitatea în regiunea Mării Negre și adaptarea NATO la un mediu internațional de securitate tot mai contestat?
Özgür Kıvanç Altan: Traversăm vremuri critice, iar Alianța noastră trece, la rândul ei, printr-o perioadă critică. Acest summit are loc într-un moment în care regândim cu adevărat modul în care putem consolida Alianța. Desigur, în ultimii ani au existat discuții extrem de importante despre NATO și despre mediul de securitate care privește Alianța. Avem câteva obiective esențiale.
Primul este să reafirmăm și să consolidăm solidaritatea dintre aliați și să subliniem importanța bazei solide pe care se sprijină legătura transatlantică dintre Statele Unite și Europa. Acest lucru este foarte important. În trecut, de cele mai multe ori, acesta era doar un pasaj standard din comunicatele finale. De această dată însă, mai mult ca oricând, va avea o importanță deosebită. Trebuie să protejăm această legătură.
Desigur, există o amplă dezbatere privind împărțirea responsabilităților. Trebuie să consolidăm pilonul european din cadrul NATO, nu separat, nu prin faptul că Uniunea Europeană ar urma să acționeze pe cont propriu, ci prin întărirea posturii de apărare a aliaților europeni. Totodată, summitul trebuie să analizeze dacă alocăm suficiente resurse pentru apărare și, mai important, dacă aceste cheltuieli suplimentare se traduc în capabilități reale de apărare. Investim inteligent? Vom vedea toate aceste aspecte.
Un alt lucru foarte important pentru noi toți și, cu siguranță, pentru Turcia este necesitatea unei abordări de securitate la 360 de grade. Nu putem fi o Alianță concentrată asupra unui singur subiect, pentru că realitatea este mult mai complexă. Mediul de securitate nu poate fi redus la o singură temă. Iar noi, în Turcia, știm acest lucru din proprie experiență, pentru că îl trăim în fiecare zi.
Desigur, summitul va aborda și situația din Ucraina și continuarea sprijinului pentru această țară. Există un acord și un consens puternic în cadrul Alianței în această privință, deoarece nu am fost niciodată de acord cu acest război. Susținem suveranitatea Ucrainei. Susținem integritatea teritorială a Ucrainei. Susținem demnitatea Ucrainei. Dar susținem și încheierea unui acord de pace.
De multe ori considerăm că nu vorbim suficient despre pace și despre diplomație. Aceasta este contribuția pe care Turcia o aduce la masa discuțiilor. De asemenea, avem un canal bun de comunicare cu Rusia.
În cele din urmă, conflictul va trebui să se încheie printr-un acord de pace.
Toate aceste teme se reunesc în orașul meu natal, Ankara. Și vă asigur că nu vom fi doar gazde din punct de vedere logistic.
Vom găzdui acest summit în toate sensurile cuvântului. Desigur, circulă numeroase postări pe rețelele sociale în care domnul Trump spune că va participa deoarece summitul este găzduit de președintele nostru. Cei doi au o relație foarte bună.
Este important să folosim atât influența noastră strategică, cât și puterea noastră militară și soft power pentru a reuni toate aceste subiecte și pentru a face ca Alianța noastră să iasă mai puternică în urma acestui summit.
CaleaEuropeană.ro: Ați menționat necesitatea unui pilon european mai puternic în cadrul NATO. Am auzit această idee exprimată de mai mulți lideri, care vorbesc despre o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic. Statele Unite descriu această evoluție drept „NATO 3.0”, în care Europa își asumă responsabilitatea principală pentru securitatea convențională, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul de garant al stabilității strategice prin descurajarea nucleară. Cum interpretează Turcia acest concept al „NATO 3.0”? Și ce rol vedeți pentru puterile regionale, precum Turcia, dar și România, ca aliat important la Marea Neagră, în conturarea acestei noi etape a Alianței?
Özgür Kıvanç Altan: Este o idee bună. Indiferent cum o numim – este și un nume atractiv, „3.0” –, poate că, de fapt, este vorba despre revenirea la „1.0”. Așa ar fi trebuit să funcționeze de la început.
Cred că majoritatea statelor europene s-au relaxat foarte mult în ultimele decenii. Dar lumea nu funcționează astfel. Continuăm să ne confruntăm cu provocări foarte dificile în materie de securitate, așa că trebuie să revenim la elementele esențiale, la situația în care fiecare aliat european este capabil, în primul rând, să se apere singur, iar apoi să fie solidar cu ceilalți aliați.
Desigur, acest lucru înseamnă mai mult decât retorică. Pentru a putea realiza toate acestea este nevoie de investiții, de cheltuieli solide pentru apărare. Și, mai important decât nivelul cheltuielilor, este existența unor capabilități reale. Iar pentru a avea capabilități este nevoie de o bază industrială de apărare puternică.
În ceea ce privește Turcia, noi investim în acest domeniu de aproape 50 de ani. În primul rând, suntem amplasați într-o regiune care nu ne permite niciodată să lăsăm garda jos. În același timp, Turcia este, desigur, o națiune democratică, dar este și o țară cu o puternică tradiție militară, iar noi suntem mândri de acest lucru.
Toate aceste aspecte sunt extrem de relevante pentru noi. Suntem pregătiți să facem această muncă. Fie că o numim „NATO 3.0”, fie că vorbim despre o revenire la „1.0”, noi vom face ceea ce este necesar.
CaleaEuropeană.ro: Relațiile dintre unii aliați europeni și președintele american Donald Trump sunt marcate în prezent de tensiuni, în special din cauza împărțirii responsabilităților în domeniul apărării, a priorităților strategice, a operațiunilor americane din Iran și a sprijinului acordat sau nu de aliații europeni. Chiar ieri, ambasadorul Statelor Unite la NATO afirma că aliații europeni sunt în urmă în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, lăudând în același timp capacitatea industriei de apărare din Turcia. Am văzut acest lucru și prin nava pe care ați livrat-o României în urmă cu doar câteva zile și pe care o putem vedea aici, într-o versiune la scară redusă. Care credeți că vor fi principalele decizii și anunțuri ale acestui summit în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare și dezvoltarea capabilităților militare, astfel încât să fie păstrată unitatea dintre aliați?
Özgür Kıvanç Altan: În primul rând, va trebui să evaluăm în ce măsură ne-am respectat angajamentele asumate la Summitul NATO de la Haga de anul trecut. Cu toții am promis că, într-un anumit interval de timp, vom ajunge să alocăm 5% din PIB pentru apărare. Acest obiectiv nu poate fi atins într-un singur an. Termenul este până în 2030. Însă întrebarea este: ce am reușit să facem în ultimul an? Am reușit să ne apropiem de obiectivele asumate?
Ca să fiu sincer, acest proces nu este ceva nou. NATO face acest lucru de zeci de ani. Există un concept de planificare a apărării, iar în cadrul acestuia sunt stabilite obiective clare. O dată la câțiva ani se realizează o evaluare foarte atentă a modului în care fiecare aliat, individual, își îndeplinește aceste obiective și, în același timp, a rezultatelor obținute de Alianță în ansamblu.
Cel mai probabil, la finalul acestui summit va exista o decizie privind realizarea unei noi evaluări în următoarele șase luni sau într-un an, pentru a vedea ce am realizat și în ce direcție trebuie să mergem.
În acest context, relația dintre Turcia și România este critică, este esențială atât în cadrul Alianței, cât și la nivel bilateral pentru securitatea Mării Negre, deoarece ne despart doar aproximativ 50 de minute de zbor. Cooperarea dintre industriile noastre de apărare are o importanță strategică. Turcia vede România ca pe un aliat esențial și ca pe un vecin la Marea Neagră și suntem pregătiți să dezvoltăm împreună proiecte pe care, în realitate, foarte puțini aliați le realizează în comun.
CaleaEuropeană.ro: Știm că președintele Donald Trump a subliniat recent, în cadrul întâlnirii cu secretarul general al NATO, dezamăgirea sa față de unii aliați europeni, așa cum am menționat anterior, dar a afirmat totodată că va participa la acest summit, după cum ați spus și dumneavoastră, datorită președintelui Erdoğan sau din respect pentru acesta. Pune acest lucru o presiune suplimentară asupra dumneavoastră, în calitate de gazdă? În funcție de ce criterii veți considera acest summit un succes sau un eșec, având în vedere că anul trecut Donald Trump a apreciat summitul datorită angajamentului privind alocarea a 5% din PIB pentru apărare, dar și pentru că a fost găzduit de regele și regina Țărilor de Jos?
Özgür Kıvanç Altan: Acest lucru nu pune presiune asupra noastră. În schimb, ne motivează să muncim și mai mult pentru a organiza acest summit.
Președintele nostru, Recep Tayyip Erdoğan, este un lider mondial și nu a devenit un lider mondial abia acum. De un sfert de secol este un lider respectat, apreciat la nivel internațional, care a contribuit în mod semnificativ la stabilitatea din regiunea noastră, precum și la solidaritatea și unitatea din cadrul Alianței.
Are o relație foarte bună, sinceră și autentică, cu președintele Trump. Dacă această relație este în beneficiul Alianței noastre, atunci este un lucru extraordinar. Vom folosi această apropiere în interesul comun.
Scopul final al summitului este să reafirme și să consolideze puterea Alianței noastre și forța legăturii transatlantice. Acesta este, în esență, obiectivul nostru și îl vom atinge.
CaleaEuropeană.ro: Revenind la România și la regiunea Mării Negre, pe 20 iunie, în urmă cu doar două săptămâni, președintele Recep Tayyip Erdoğan și președintele Nicușor Dan au reafirmat, la Istanbul, Parteneriatul Strategic dintre România și Turcia. Ce rezultate concrete putem aștepta în urma acestei relații politice consolidate, având în vedere că anul acesta se împlinesc și 15 ani de la instituirea Parteneriatului Strategic?
Özgür Kıvanç Altan: Avem o bază extraordinară pentru relația dintre Turcia și România.
După Revoluția din România, Turcia s-a numărat printre primele state care și-au deschis porțile pentru România. Sunt întotdeauna emoționat atunci când prietenii mei români îmi spun că, după Revoluție, primul mare oraș din lume pe care l-au vizitat a fost Istanbulul.
Turcia a fost, de asemenea, unul dintre primele state care au susținut ferm aderarea României la NATO, într-o perioadă în care existau încă rezerve din partea altor țări.
De-a lungul anilor am construit o relație bilaterală bazată pe încredere, pe o istorie îndelungată, pe elemente culturale comune și pe valorile care ne apropie.
În 2011, această relație a fost încununată prin semnarea Parteneriatului Strategic, iar acum marcăm 15 ani de la acel moment.
Cooperăm intens în aproape toate domeniile. Ați fi surprinși să vedeți amploarea investițiilor turcești din România și nu vorbesc despre operațiuni financiare speculative, ci despre economia reală.
Dacă ieșiți din București și mergeți în Ilfov, Argeș, Ploiești, Craiova sau Dobrogea, puteți vedea contribuția pe care companiile turce o aduc industriei românești, exporturilor și pieței muncii.
Avem, de asemenea, o bază economică foarte solidă. Volumul schimburilor comerciale se apropie de 15 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o valoare impresionantă.
La fel de importante sunt legăturile dintre oameni.
Comunitățile turcă și tătară din Dobrogea trăiesc în pace, iar România nu a privit niciodată aceste comunități cu suspiciune. Dimpotrivă, a adoptat o abordare foarte deschisă și progresistă, oferindu-le libertatea de a-și păstra religia, limba, modul de viață și tradițiile.
Acest lucru a oferit mediului de afaceri turc și statului turc o mare încredere că România este un partener extrem de important pentru noi, aflat într-o poziție strategică deosebită.
Toate acestea consolidează și Parteneriatul nostru Strategic în domeniul securității, în ceea ce privește securitatea Mării Negre, ceea ce putem face împreună, ceea ce facem deja și ceea ce putem realiza în viitor.
Deja demonstrăm un nivel ridicat de solidaritate cu România. Avioanele noastre F-16 participă la misiunea NATO de Poliție Aeriană Întărită. Au fost dislocate în România în 2024 și vor reveni la sfârșitul acestui an. Participăm la exercițiul Eastern Sentry și la toate exercițiile importante ale Alianței. În fiecare an, pe 15 august, trimitem navele noastre militare pentru a participa alături de România la manifestările dedicate Zilei Forțelor Navale, una dintre zilele mele preferate din întregul an. Și, bineînțeles, desfășurăm împreună operațiunea din Marea Neagră cunoscută sub numele de MCM Black Sea.
CaleaEuropeană.ro: Președintele Nicușor Dan a anunțat intenția de a extinde cooperarea din cadrul MCM Black Sea către protejarea infrastructurii maritime și submarine. Cum privește Turcia această inițiativă și ce măsuri concrete ar putea fi implementate pentru protejarea infrastructurii critice energetice și de comunicații din Marea Neagră? Credeți că astfel de măsuri ar putea fi convenite în marja Summitului NATO de la Ankara? Și cum poate contribui Turcia?
Özgür Kıvanç Altan: Securitatea Mării Negre este foarte importantă pentru noi. Știu că este un subiect de maxim interes pentru România, dar este la fel de important și pentru Turcia.
Noi credem că, prin cooperarea noastră regională, în special între cei trei aliați NATO riverani, ne asumăm responsabilitatea pentru securitatea Mării Negre. Acesta este cel mai important instrument pe care îl avem la dispoziție și ceea ce putem realiza împreună.
Această abordare este susținută și de Convenția de la Montreux, semnată în 1936, care conferă Turciei rolul de garant al regimului de trecere prin strâmtori. Datorită aplicării ferme și consecvente, atât în spiritul, cât și în litera acestei convenții, zona maritimă a Mării Negre nu s-a transformat într-un teatru major de război.
Da, vedem din când în când incidente și tensiuni, însă datorită modului în care aplicăm Convenția de la Montreux nu asistăm la o escaladare militară de amploare. Cu toate acestea, trebuie să rămânem vigilenți și să monitorizăm permanent evoluțiile și provocările din regiune.
Avem interese directe în Marea Neagră. Interese energetice, economice și, desigur, interesul privind libertatea navigației.
Din perspectiva energiei, avem zăcământul Sakarya, unde am descoperit cantități foarte importante de gaze naturale, pe care le exploatăm deja. Gospodăriile din Turcia folosesc deja acest gaz, iar în perioada următoare ne vom dubla și chiar tripla producția.
Anul viitor, în România, proiectul Neptun Deep va intra în exploatare. Acest lucru este extrem de important și creează un interes comun major între țările noastre.
Știm, de asemenea, că și Bulgaria dispune de resurse în platoul continental al Mării Negre, ceea ce este relevant pentru întreaga regiune.
În 2024 am lansat operațiunea MCM Black Sea, dedicată inițial combaterii minelor marine și supravegherii maritime. Inițiativa s-a dovedit un succes și a avut rezultate foarte bune.
Desigur, scopul principal a fost abordarea riscului reprezentat de minele marine, însă poate și mai important este faptul că această cooperare le-a permis forțelor noastre navale să își dezvolte interoperabilitatea.
Iar interoperabilitatea reprezintă unul dintre conceptele fundamentale ale Alianței Nord-Atlantice.
Acum, sperăm ca săptămâna viitoare, la Summitul de la Ankara, Turcia, România și Bulgaria să semneze un nou acord prin care mandatul operațiunii MCM Black Sea să fie extins.
Operațiunea va continua să includă activitățile de deminare, dar și protejarea infrastructurii energetice submarine critice. Acesta este un interes comun al tuturor.
CaleaEuropeană.ro: Aceasta include și proiecte energetice precum Neptun Deep?
Özgür Kıvanç Altan: Da.
CaleaEuropeană.ro: România și-a exprimat interesul de a găzdui structura de comandă a Black Sea Combined Task Force (CTF-Black Sea) la Constanța, atunci când comanda prin rotație va fi preluată de la Turcia în 2028. Ce importanță acordă Ankara acestei tranziții și în ce măsură aceasta poate consolida principiul responsabilității regionale în cadrul NATO în ceea ce privește securitatea Mării Negre?
Özgür Kıvanç Altan: Exact acesta este principiul și mă bucur că l-ați formulat astfel, deoarece reprezintă unul dintre cele mai importante rezultate ale discuțiilor privind asumarea responsabilității regionale în cadrul NATO.
În prezent, Turcia deține această responsabilitate. Există deja un acord consemnat în documentele NATO potrivit căruia această comandă va funcționa prin rotație, iar noi susținem pe deplin această abordare, atât timp cât statul care preia responsabilitatea dispune de capabilitățile militare necesare.
Nu este vorba doar despre găzduirea unui sediu. Sunt necesare capabilități tehnice și militare reale pentru îndeplinirea acestei misiuni.
Suntem convinși că discuțiile aflate în desfășurare între aliații riverani vor conduce la un rezultat pozitiv și că acest proiect va fi implementat cu succes.
CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumesc pentru acest interviu!
Özgür Kıvanç Altan: Și eu vă mulțumesc!
