Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a cerut marți, în discursul susținut în plnul Adunării Generale a ONU, un „nou moment San Francisco”, în care liderii lumii să se reunească pentru a restabili echilibrul ordinii mondiale și pentru a reafirma principiile fundamentale ale ordinii internaționale. Stubb a propus un „plurilateralism” și a pledat pentru revenirea la cooperare și la respectarea regulilor internaționale, avertizând că lumea se află într-o perioadă în care competiția geopolitică riscă să se transforme în conflict.
„Acum trebuie să restabilim echilibrul ordinii mondiale. Trebuie să ne reafirmăm angajamentul față de principiile fundamentale ale ordinii internaționale. Și trebuie să alegem cooperarea în locul conflictului”, a declarat Alexander Stubb de la tribuna ONU.
„De aceea, lumea are nevoie acum de un nou moment San Francisco. Un moment în care liderii lumii să se reunească pentru a stabili calea de urmat. Un proces în acest sens ar trebui lansat sub conducerea noului secretar general”, a adăugat președintele finlandez, referindu-se la faptul că Carta Națiunilor Unite a fost semnată în iunie 1945 la San Francisco.
Mesajul lui Stubb a fost construit în jurul unei alegeri pe care a descris-o drept esențială pentru viitorul ordinii internaționale: cooperare sau conflict.
„Anul acesta voi prezenta ceva mai simplu. Este vorba despre alegere. Cooperare sau conflict”, a spus el, după ce anul trecut afirmase, în aceeași sală, că politica externă se bazează pe trei piloni, respectiv valori, interese și putere.
Potrivit lui Stubb, cooperarea internațională este în prezent subminată de lipsa de încredere, ignorarea regulilor și erodarea instituțiilor.
„Conflictele se extind și provoacă suferință, violență și nedreptate”, a afirmat președintele Finlandei, subliniind că, potrivit unor estimări, există în prezent 65 de conflicte armate în lume, mai multe decât în orice alt moment de la sfârșitul Războiului Rece.
„Va exista întotdeauna competiție. Statele concurează între ele mai intens acum decât o făceau în urmă cu o generație. Acest lucru nu mă îngrijorează. Ceea ce mă îngrijorează este că tot mai multe dintre ele încalcă regulile pe care se bazează ordinea internațională”, a spus Stubb.
Președintele finlandez a descris discursul său drept „o apărare a regulilor” și „un apel pentru cooperare”. „Țările mici au nevoie de ea pentru a supraviețui. Țările mari au nevoie de ea pentru a rămâne mari”, a punctat el.
Lumea se îndreaptă către o ordine multipolară care nu se bazează pe cooperare
Alexander Stubb a avertizat că lumea se îndreaptă către o ordine mondială multipolară care, în opinia sa, riscă să fie dominată de tranzacții, jocuri cu sumă nulă și utilizarea neîngrădită a puterii.
„Această ordine pare să se bazeze pe un joc cu sumă nulă, pe tranzacții și pe putere neîngrădită. Este o abordare miopă”, a afirmat el.
În acest context, liderul finlandez a pledat pentru multilateralism și pentru o formă flexibilă de cooperare, pe care a numit-o „plurilateralism”.
„Între aceste două abordări există o a treia opțiune: plurilateralismul. Acesta presupune formarea unor alianțe ad-hoc atunci când cooperarea internațională largă nu poate fi realizată”, a explicat Stubb.
El a avertizat însă că astfel de alianțe trebuie să sprijine, nu să înlocuiască sistemul multilateral.
„Construirea de alianțe poate promova binele comun. Dar cu o singură condiție: acestea nu trebuie să pună sub semnul întrebării multilateralismul, ci să se bazeze pe el. Ele trebuie să sprijine sistemul ONU, nu să îl înlocuiască”, a spus președintele Finlandei.
Stubb a indicat în acest sens Coaliția statelor dispuse să sprijine Ucraina, afirmând că obiectivul acesteia este „să pună capăt războiului de agresiune al Rusiei”.
„Războiul este ilegal, nejustificat și neprovocat. Rezolvarea sa va avea consecințe de amploare pentru Ucraina și pentru restul lumii”, a declarat el.
„Noua ordine economică” și armele geopolitice ale interdependenței
Președintele Finlandei a susținut, de asemenea, că se conturează o nouă ordine economică mondială, în care instrumentele tradiționale ale integrării economice sunt transformate în instrumente ale competiției geopolitice.
„Instrumentele utilizate anterior pentru integrarea economică – precum comerțul, tehnologia, energia, investițiile și lanțurile de aprovizionare – au devenit instrumente ale competiției geopolitice”, a afirmat Stubb.
„Am intrat într-o eră în care dependențele sunt utilizate ca mijloc de presiune și au devenit vulnerabilități. Statele caută puncte strategice de blocaj care pot fi utilizate ca instrumente de presiune”, a continuat acesta.
El a subliniat însă că interdependența economică este prea complexă pentru ca statele să poată acționa complet independent.
„Nicio țară nu poate supraviețui singură, nici măcar cele mai mari. Toate mijloacele de presiune au întotdeauna un preț”, a spus Stubb.
În opinia sa, noua ordine economică trebuie să reflecte schimbarea echilibrului de putere la nivel global.
„Noi, în Occident, trebuie să recunoaștem că Sudul Global și Estul Global reprezintă o forță economică și politică în creștere”, a afirmat președintele finlandez, pledând pentru o ordine economică bazată pe instituții și acorduri.
Apărarea dreptului internațional și reforma Consiliului de Securitate
Alexander Stubb a susținut că primul răspuns la dezordinea internațională trebuie să fie revenirea la principiile fundamentale ale dreptului internațional.
„Prin urmare, principalul remediu pentru o lume marcată de dezordine este statul de drept”, a spus el.
Președintele Finlandei a avertizat că lumea nu se îndreaptă neapărat către o ordine fără reguli, ci către una în care regulile ar putea deveni mai permisive pentru statele puternice.
„Prin urmare, nu ne îndreptăm către o lume fără reguli. Cu toate acestea, ne-am putea îndrepta către o lume cu mai puțină predictibilitate și mai puține constrângeri – o lume cu reguli mai permisive pentru cei puternici”, a declarat Stubb.
El a cerut apărarea unor principii precum „independența, suveranitatea și integritatea teritorială a statelor; libertatea de navigație; precum și responsabilizarea celor vinovați de cele mai grave crime internaționale”.
În ceea ce privește ONU, Stubb a reiterat necesitatea reformării Consiliului de Securitate.
„Lumea s-a schimbat, iar ONU trebuie să se schimbe și ea”, a afirmat el, propunând cel puțin două noi locuri pentru Asia, două pentru Africa și unul pentru America Latină.
Totodată, Stubb a susținut că dreptul de veto nu ar trebui să fie nelimitat.
„Nicio țară nu ar trebui să aibă drept de veto. Dacă un membru al Consiliului de Securitate încalcă Carta ONU, acesta ar trebui să își piardă dreptul de vot pentru o perioadă determinată”, a spus el.
„Lumea are nevoie de un Consiliu de Securitate al ONU funcțional. Pentru a merge înainte, trebuie să găsim o cale de ieșire din impas și să fim deschiși unor soluții creative”, a adăugat președintele finlandez.
Finlanda candidează pentru Consiliul de Securitate în 2029–2030
Stubb a anunțat totodată că Finlanda candidează pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru mandatul 2029–2030.
„Țara mea, Finlanda, dorește ca ONU să aibă succes și rămâne ferm angajată în activitatea sa. În consecință, suntem candidați pentru un loc în Consiliul de Securitate pentru mandatul 2029–2030”, a declarat el.
„Candidatura noastră se bazează pe credința noastră în Carta ONU și în valorile sale. Punem pe primul loc pacea, oamenii și parteneriatele”, a adăugat Stubb.
Președintele finlandez a pledat și pentru readucerea ONU în centrul eforturilor de mediere și de elaborare a regulilor internaționale.
„Trebuie să readucem Organizația Națiunilor Unite în rolul de mediator al păcii. Secretarul general are un rol esențial în calitate de principal mediator”, a afirmat el.
Inteligența artificială este cea mai importantă tehnologie din istoria omenirii
În discursul său, Alexander Stubb a acordat un spațiu important inteligenței artificiale, pe care a descris-o drept „cea mai importantă tehnologie din istoria omenirii”.
„Inteligența artificială este cea mai importantă tehnologie din istoria omenirii, afectând știința, economia, politica, securitatea și chiar natura umanității”, a spus acesta.
„Oamenii trebuie să se afle în prima linie a acestei schimbări. Avem de ales: putem concura, putem colabora sau putem încetini progresul. Pentru mine, colaborarea este calea de urmat”, a adăugat președintele Finlandei.
Stubb a precizat că Finlanda și Norvegia, împreună cu lideri din mai multe țări, au lansat o petiție prin care solicită companiilor, guvernelor, organizațiilor regionale și ONU să dezvolte mecanisme pentru reglementarea celor mai avansate modele de inteligență artificială.
În final, președintele finlandez a revenit la apelul său pentru un nou început al ordinii internaționale, inspirat de momentul fondator de la San Francisco.
„Organizația Națiunilor Unite a fost fondată la San Francisco în urmă cu peste 80 de ani. Acum trebuie să restabilim echilibrul ordinii mondiale. Trebuie să ne reafirmăm angajamentul față de principiile fundamentale ale ordinii internaționale. Și trebuie să alegem cooperarea în locul conflictului. De aceea, lumea are nevoie acum de un nou moment San Francisco. Un moment în care liderii lumii să se reunească pentru a stabili calea de urmat. Un proces în acest sens ar trebui lansat sub conducerea noului secretar general”, a conchis Alexander Stubb.
