Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat sâmbătă o nouă propunere privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, care prevede o reducere cu 204 miliarde de euro față de proiectul inițial al Comisiei Europene, echivalentă cu aproximativ 10%. Propunerea, înaintată în perspectiva summitului extraordinar al liderilor europeni din data de 26 noiembrie, urmărește menținerea contribuțiilor naționale la un nivel rezonabil, în timp ce finanțarea pentru competitivitate, apărare și gestionarea migrației ar urma să crească semnificativ.
„Sunt încrezător că această propunere reprezintă o bază solidă pentru avansarea către un acord final, din trei motive: este un buget pe măsura ambițiilor noastre, menține contribuțiile naționale în limite rezonabile și include un pachet echilibrat de noi resurse proprii”, a declarat Antonio Costa, într-o conferință de presă.
Potrivit președintelui Consiliului European, propunerea are în vedere cele trei priorități strategice stabilite de liderii UE pentru următorul ciclu bugetar: consolidarea competitivității, întărirea securității și apărării și promovarea Europei pe scena internațională.
Comparativ cu actualul buget european pentru perioada 2021-2027, finanțarea pentru competitivitate ar urma să crească cu 120%, cea pentru apărare cu 232%, în timp ce alocările destinate gestionării migrației și controlului frontierelor s-ar dubla. Totodată, finanțarea pentru promovarea Europei pe plan internațional ar urma să crească cu 23%.
„În același timp, păstrăm politicile care apropie Europa de regiunile, orașele și cetățenii săi și care îi sprijină pe fermierii noștri. Noul fond destinat sprijinirii Politicii Agricole Comune și Politicii de Coeziune va rămâne cel mai mare fond din buget”, a precizat Costa.
Propunerea prevede și majorarea finanțării programului Orizont Europa cu 57% și a programului Erasmus cu 25%. De asemenea, 35% din cheltuielile programelor ar urma să fie direcționate către obiective climatice și de mediu.
O altă noutate este introducerea, pentru prima dată, a unei finanțări dedicate locuințelor accesibile, în special în zonele afectate de presiunea asupra pieței imobiliare. Totodată, 14% din alocările naționale și regionale ar urma să contribuie la îndeplinirea obiectivelor sociale europene.
Contribuțiile naționale și noile resurse proprii
În ceea ce privește contribuțiile statelor membre, Antonio Costa a explicat că noua propunere urmărește apropierea de nivelul actual al acestora. Astfel, contribuțiile naționale ar urma să crească, în medie, de la 0,80% la 0,82% din Venitul Național Brut al statelor membre.
Pentru a menține aceste contribuții la un nivel rezonabil, președintele Consiliului European propune un pachet de cinci noi surse de venituri pentru bugetul UE: veniturile din serviciile digitale ale marilor companii, Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră, deșeurile electronice nereciclate, produsele din tutun și sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
„Împreună cu sursele de venit existente, acestea pot genera venituri de aproximativ 60 de miliarde de euro anual”, a afirmat Costa.
Introducerea resurselor proprii provenite din ETS și din produsele din tutun ar urma să se realizeze treptat, pentru a evita un impact disproporționat asupra statelor membre cele mai afectate.
De asemenea, negocierile vor continua asupra propunerii Parlamentului European privind o nouă resursă proprie bazată pe criptoactive, iar Comisia Europeană va fi mandatată să analizeze posibilitatea obținerii unor venituri suplimentare din viitoarele licitații pentru spectrul de frecvențe radio.
„Concret, propunerea mea este cu 10% mai mică decât propunerea inițială a Comisiei Europene, ceea ce reprezintă o reducere de 204 miliarde de euro în prețuri curente, pentru a menține contribuțiile naționale la un nivel rezonabil”, a subliniat președintele Consiliului European.
Antonio Costa a transmis că va continua discuțiile cu liderii statelor membre pe parcursul acestei săptămâni, cu obiectivul de a apropia pozițiile și de a ajunge la un acord final asupra viitorului buget multianual al Uniunii Europene.
Noua propunere a președintelui Consiliului European reprezintă o nouă încercare de a apropia pozițiile celor 27 de state membre asupra viitorului buget multianual al Uniunii Europene, în condițiile unor divergențe persistente privind nivelul cheltuielilor și contribuțiile naționale. Documentul urmează să fie discutat la summitul european de la Bruxelles, programat joi și vineri, însă a fost deja criticat atât de susținătorii unui buget mai generos, cât și de statele care solicită reduceri mai consistente.
Franța a calificat propunerea drept „profund dezamăgitoare”, considerând că nu răspunde nevoilor UE, în special în ceea ce privește Politica Agricolă Comună și garantarea sprijinului pentru veniturile fermierilor. La polul opus, Suedia, parte a grupului statelor „frugale”, alături de Danemarca, Țările de Jos și Austria, a apreciat că reducerile bugetare nu sunt suficient de ambițioase. Ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a descris propunerea drept „un pas în direcția corectă”, dar a subliniat că „suntem încă departe de un compromis”.




