Președintele Donald Trump s-a supărat rău de tot pe Putin. Atât de rău, încât a autorizat un val de legi și măsuri pentru a constrânge Rusia să oprească războiul. Astfel, mai întâi a semnat legea Lindsey Graham de introducere a taxelor de 100% pentru cei care importă petrol și gaze din Rusia. Aceeași lege transformă deportarea copiilor ucraineni în Rusia în motiv de sancțiuni individuale majore, știută fiind implicarea primei doamne Melania Trump în subiectul sensibil al revenirii copiilor în Ucraina, la familii. În trecere, Departamentul de Stat a aprobat 2,7 miliarde de dolari vânzări pentru apărarea anti-aeriană a Ucrainei din fondurile contribuției europene și din ajutorul militar rămas din epoca Biden. Și tot Donald Trump a autorizat instalarea unei noi baze militare americane în Polonia, care, alături de dezvoltările de la Mihail Kogălniceanu din România, dă un semnalun semnal puternic de descurajare pe flancul Estic al NATO Rusiei, concomitent cu revărsarea de drone și rachete rusești peste frontierele Ucrainei, în spațiul aerian aliat. Acțiunea urmează dezvăluirilor și zvonurilor privind redeschiderea afacerilor dintre Statele Unite și Rusia chiar acum, până la încheierea războiului, o informație scursă în presă care a adus multe prejudicii de imagine administrației și președintelui Trump, în prag de alegeri mid term.
Pe scurt:
Legea Lindsey Graham și sancționarea celor care susțin mașinăria de război rusă
China și India în stand by în fața aplicării drastice a legii Graham
Rachete, interceptoare, radare anti-dronă – Livrările americane de 2,7 miliarde dolari către Ucraina
Baza americană permanentă din Polonia: întărirea Flancului Estic în proximitatea Uniunii Rusia-Belarus
Deportarea copiilor ucraineni – temei de sancțiuni și faptă penală pentru statul american
Legea Lindsey Graham și sancționarea celor care susțin mașinăria de război rusă
Președintele american Donald Trump a promulgat legea Lindsey Graham care prevede noi sancțiuni împotriva sistemelor energetic, de apărare și financiar ale Rusiei, oferindu-i Casei Albe puteri crescute de a introduce tarife legate de sancționarea celor mai mari cumpărători de petrol și gaze de la Rusia. Semnarea legislației sancționatorii a avut loc vineri, 18 septembrie și ea prevede tăierea veniturilor Rusiei din vânzări de petrol și gaze prin impunerea de taxe de până la 100% cumpărătorilor care devin astfel finanțatori ai mașinii de război a Rusiei. Legea se numește după senatorul Lindsey Graham, partener politic și prieten al lui Donald Trump, decedat în luna iulie neașteptat după o vizită în Ucraina, și vizează sancționarea Rusiei și Iranului. Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act vizează cu nominalizare directă sectoarele energetic și de apărare al Rusiei, instituțiile financiare, pe președintele Vladimir Putin și alți oficiali din conducerea Federației Ruse, precum și rețelele care sprijină Moscova să evite sancțiunile.
Votarea a avut loc miercuri, 16 septembrie în Senat, cu 86-11, după ce în Camera Reprezentanților votul fusese covârșitor, 262-159, în luna august. Promulgarea s-a făcut în prima zi de vot pentru alegerile aranjate pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, alegeri în care nu există contracandidați și partide nelegate de Kremlin, după eliminarea ultimilor reprezentanți ai Yabloko. Sunt primele alegeri din Rusia de la începutul agresiunii militare împotriva Ucrainei, acum mai bine de 4 ani și jumătate, și sunt menite să-i dea lui Putin legitimitatea de a merge mai departe cu războiul și să decreteze mobilizarea generală a 300-500-800.000 de militari noi, carne de tun pentru front. Administrația Trump a susținut legislația tocmai pentru a întări capacitatea Washingtonului de a presa Rusia pentru a opri războiul împotriva Ucrainei.
Legea permite președintelui Trump să impună tarife de până la 100% pentru bunuri venite din statele care cumpără petrol și gaz rusesc, dar nu este automată, ci dă libertatea autorității executive să decidă cât și cum o aplică și să ofere scutiri unora dintre actorii implicați, la discreție. Este doar un instrument, nu o obligație, scopul fiind diminuarea veniturilor din vânzările de petrol și gaze, sancționând totodată și flota din umbră a Rusiei, navele petroliere și rețelele utilizate de Rusia ca să evită sancțiunile occidentale. Legislația poartă numele senatorului Lindsey Graham, unul dintre semnatari și inițiatori. Ea a fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a insistat pentru adoptarea ei, pentru a crea un instrument puternic la dispoziția președintelui american pentru a stopa războiul. El complinește triada între sancțiuni economice puternice, rezistența militară a Ucrainei și eforturile diplomatice pentru o soluție de încetare a focului și de stabilire a condițiilor păcii.
Documentul vizează, deopotrivă, Iranul, și extinde perioada de acțiune a legii pe o durată de 5 ani. Legea vine la timp pentru a evita ca măsurile luate îm 2016 împotriva Iranului și care urmau să expire, să continue să-și facă efectele. Deși Donald Trump a fost reticent până astăzi să impune sancțiuni Moscovei, pentru ca un asemenea gest să nu fie un impediment în negocieri, continuarea războiului și postura necooperantă a Moscovei, în ciuda situației economice dificile a Rusiei, l-a făcut să autorizeze legea și, foarte probabil, să o și aplice pentru a da credibilitate măsurilor de descurajare pe care vrea să le impună în fața continuării războiului de către Rusia. În privința Iranului, America continuă Operation Economic Outcast, concentrată pe tăierea surselor de finanțare ale Iranului de jur împrejurul lumii, vizându-i pe cei care oferă sprijin material, tehnologic și financiar regimului iranian, potrivit Secretarului Trezoreriei, Scott Besent.
Dacă măsura e menită să permită acțiunea președintelui pentru a bloca resursele Rusiei pentru continuarea războiului, din cauza agresiunii ruse și invadării vecinului său acum mai bine de 4 ani, măsura este nuanțată și nu vizează statele care importă mai puțin de 15% din exporturile Rusiei și care au făcut deja pași semnificativi pentru a reduce importurile. De asemenea, primii vizați sunt cele 5 state campioane la importuri, între care China și India sunt cele mai mari, dar urmate de Japonia și unele state europene. Oricum măsura crează forma de descurajare credibilă a cumpărătorilor care sunt oricând expuși la introducerea sancțiunilor pentru propriile produse pe piața americană.
China și India în stand by în fața aplicării drastice a legii Graham
Principalii actori vizați sunt, desigur, China și India, în această ordine. Desigur, documentul crește semnificativ presiunea asupra Beijingului și New Delhi-ului, pentru achizițiile cu precădere de petrol rusesc, dar și de gaze. Aplicarea sancțiunilor poate interveni în orice moment. Desigur, China a respins imediat, principial, introducerea de sancțiuni unilaterale, spune ea, fără a lega efortul de pacea din Ucraina sau de presiuni asupra Rusiei, cu atât mai puțin de propria sa contribuție atât pentru finanțarea, cât și pentru transferul tehnologic către Rusia lui Putin. India, la rândul său, a evitat subiectul, introducând tema prioritizării continue a securității energetice și a diversificării surselor energetice de petrol și gaze. Nici unul dintre cele două state nu a evocat drept motivație situația din Iran, de unde ambele primesc resurse și care este astăzi supus blocadei americane complete asupra porturilor sale, ca efect al războiului declanșat la final de februarie și a tirurilor forțelor iraniene asupra navelor ce traversează strâmtoarea Hormuz.
De altfel, India a procedat deja la reducerea substanțială a achizițiilor sale de petrol, având și depozitele pline din achizițiile cu discount major de până astăzi, la adoptarea legii. De altfel, Washingtonul făcuse și presiuni anterioare asupra Indiei pentru a renunța la petrolul rusesc, deși acesta e util rafinăriilor sale adaptate acestui tip de petrol. Pe de altă parte, China a anunțat că-și rezervă dreptul să ia orice măsuri necesare după eventuala aplicării a vreunei sancțiuni, China fiind cel mai mare cumpărător de petrol și gaze din Rusia. Dacă a amenințat cu măsuri de retorsiune și formule de compensare, totuși Beijingul și-a anunțat deschiderea de a negocia cu Washingtonul și de a cădea de acord “undeva la mijloc” cu măsurile cumpărării de petrol de la ruși, potrivit răspunsului formal al Ministerului Comerțului din China față de promolgarea legii de către Trump.
China se opune sanțiunilor secundare introduse, insistând că este împotriva oricăror interferențe în comerțul său cu terții. “China s-a angajat întordeauna într-un comerț normal și cooperare economică cu alte state pe baza egalității și beneficiului reciproc. Această cooperare nu privește și nu influențează nici un terț. Vom privi îndeaproape ceea ce fac Statele Unite mai departe, și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare pentru a salvgarda suveranitatea națională a Chinei și interesele sale de dezvoltare, ca și drepturile sale legitime și interesele companiilor chineze,” mai susține Ministerul în comunicatul său oficial.
Dacă China a plasat tema sub ideea afirmării și exercitării propriei suveranități, acest lucru nu înseamnă că va fi simplu de ignorat legea Lindsey Graham. Din contra, instrumentul oferit lui Donald Trump devine, astfel, un instrument în mâinile Beijingului pentru a obține facilități și scăderi de preț și mai importante din partea Rusiei la negocierile directe, discounturi care pot ajuta în mod substanțial la absorbția pe piața chineză dar la prețuri și mai ales la adaosuri care trimit Rusia în zona acoperirii stricte a costurilor și mișcării de bani în mai mare măsură decât a unor profituri care să acopere efortul de război. Argumentul acesta va fi important și, cel mai probabil, suficient pentru Statele Unite pentru evitarea sancțiunilor, în măsura în care China renunță la livrările de către flota din umbră și preferă cumpărări transparente și vizibile de produse de la Rusia.
Rachete, interceptoare, radare anti-dronă – Livrările americane de 2,7 miliarde dolari către Ucraina
Departamentul american de Stat a aprobat vânzarea în valoare de 2,68 miliarde de dolari a echipamentului de apărare anti-aeriană, fiind vorba despre upgradări și echipament complementar necesar apărării anti-aeriene ucrainene, în perspectiva sezonului rece. Ucraina urmează să achite din contribuțiile europene și din banii veniți din Finanțarea Militară Externă a SUA(FMF), program alocat încă de administrația precedentă. Marele pas așteptat spre deblocarea finanțărilor actualei administrații nu s-a realizat încă și e improbabil până la alegerile mid-term și schimbarea eventuală a majorității în Congres, în primul rând în Camera Reprezentanților. Din Declarația Departamentului de Stat rezultă și cerințele părții ucrainene, care vizează rachete interceptoare clone ale S300 și DAM-67, sisteme de apărare ghidate prin laser, cu rază de acțiune extinsă, lansatoare mobile, amplasate pe transportatoare, chituri de modificare pentru sistemele de lansare mobile, radare anti-drone RPS-202.
Potrivit comunicatului Departamentului de Stat al SUA, actuala livrare va “îmbunătăți capabilitățile ucrainene de a confrunta amenințări actuale și de viitor,” fără să creeze vreun impact advers în postura de apărare și pregătirea de reacție americană. Decizia luată la 20 septembrie vine după o perioadă îndelungată în care partea ucraineană, la nivelul tuturor oficialilor, a susținut că nu mai are suficiente interceptoare pentru sistemele Patriot și că, fără acești interceptori, forțele militare ucrainene nu au posibbilitatea de a doborî rachetele balistice rusești.
Un asemenea deficit ar fi extrem de nociv populației civile în perioada de iarnă, aceasta fiind expusă atacurilor sistematice la aprovizionarea cu căldură și curent electric în principalile localități și există deja experiența iernilor grele trecute și a eforturilor de a asigura minimum de condiții de trai populației, aflată sub atacuri constante. În egală măsură, livrarea acestor rachete asigură o poziție de negociere mai puternică Ucrainei în perspectiva oricărei forme de încetare a focului sau a oricărei forme intermediare a unui acord de pace. Din contra, absența acestor condiții crează presiuni suplimentare ale populației asupra administrației centrale și pe cele din marile orașe, schimbând reziliența societală și susținerea pentru efortul de purtare mai departe a războiului de apărare al Ucrainei. Anterior, când subiectul fusese ridicat de către președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Donald Trump insistase că Statele Unite au propriile probleme și nevoie de interceptori, cu precădere în Golf. În ultima vizită de la Casa Albă, la 28 iulie anul acesta, președintele Zelenski a solicitat 300 de interceptori pentru sistemele Patriot, solicitare refuzată la acea oră de către președintele american, care a făcut acest pas doar ca urmare a schimbării de poziție de săptămâna trecută.
Baza americană permanentă din Polonia: întărirea Flancului Estic în proximitatea Uniunii Rusia-Belarus
Pe aceeași linie a măsurilor dure și vizibile împotriva Rusiei, Președintele Donald Trump a continuat asigurarea flancului Estic al NATO în privința tirurilor de drone, dar și o rachetă, proiectile utilizate în războiul din Ucraina dar care se rătăcesc tot mai des dincolo de frontiere, în statele vecine, cu precădere Polonia, România și statele baltice. Astfel, pentru a crea contextul și postura de descurajare credibilă, deși au pornit procesul de reconsiderare a posturii de apărare a SUA în Europa, cu o soluție în următoarele 6 luni, Statele Unite au anunțat deschiderea unei baze militare permanente în Polonia, mai ales că este vorba despre trupe noi mai degrabă decât mutarea unora existente în altă bază din Europa, potrivit TVP World. Aceasta ar fi o mare schimbare care ar contraveni evident, pe baze de politică de partid, posturii americane evaluată de adjunctul secretarului Apărării, Eldridge Colby, adeptul reașezării forțelor americane în Indo-Pacific, în perspectiva confruntării cu China care vine.
Mișcarea strategică este relevantă, concomitent cu dezvoltările de la baza Mihail Kogălniceanu, care se anunță să devină cea mai mare facilitate militară din Europa, în primul rând pentru că este o formulă complementară transferurilor de forțe de la Aviano, din Italia, și de la Ramstein, din Germania către aceste baze din Europa de Est. America se mișcă substanțial spre frontiera Estică a Alianței, cu categorii de trupe care ar putea constitui, în viitor, back-up-ul sau așa numitul backstop american pentru trupele europene care urmează să asigure, de pe teritoriul Ucrainei, garanțiile de securitate în momentul încheierii păcii.
Joi, 17 septembrie, NBC News anunțase faptul că Statele Unite evaluează retragerea a nu mai puțin de 25.000 de militari din Europa, cu scenariu alternativ care ar putea ajunge la 40.000 de militari. Germania, Italia și Spania ar fi statele vizate acum de redimensionarea forței, cele mai afectate de această redesenare a posturii forțelor americane. Totuși și aceste planuri discutate de către Pentagon și ajunse în presa de peste Ocean susțin că, în locul lor, un număr de trupe ar fi mutate în statele NATO din Estul Europei, mai aproape de teatrul de operații din Ucraina. În momentul de față, există în Europa 80.000 de militari americani, staționați în baze multiple între care 10.000 în Polonia, pe baze rotaționale. Retragerea masivă a fost întotdeauna considerată de experți o eroare, atât timp cât nu a fost încheiat episodul agresiunii militare ruse în Ucraina. Mai ales că, în formula bipartizană, în Congres, și Democrații, dar și Republicanii resping această abandonare a Europei.
Dezbaterea și lansarea în presă a acestor relatări vin concomitent cu anunțul făcut de către președintele american Donald Trump despre progrese majore pentru înființarea unei baze militare americane în Polonia vizând cu precădere trupe terestre americane, urmând ca locația bazei să fie anunțată cât de curând. Desfășurarea de noi soldați americani în Polonia ar sublinia încă o dată angajamentul american față de flancul Estic al NATO, cel care se manifestă cel mai pro-american, chiar dacă această ultimă decizie are și un substrat politic de partid, vizând susținerea președintelui PiS Navrocki și a partidului conservator polonez PiS înaintea alegerilor de anul viitor.
Amplasarea unor trupe americane lângă frontiera cu Belarusul, sau oricum foarte aproape de Rusia, lansează un mesaj substanțial Rusiei care poate vedea că, în ciuda reducerii numărului de trupe americane în Europa, aceste categorii de trupe sunt suplinite de unele mai moderne, adaptate războiului de secol 21 și plasate geografic mult mai aproape de zona de conflict, pentru a sublinia rolul trupelor americane în regiune și a obține descurajarea credibilă în raport cu ultimele evoluții autorizate de către Kremlin, de a nu se sinchisi că tirurile sale de traversează frontiera cu NATO, supraveghind obiective militare de interes, provocând statele NATO din postura unei negări credibile a asumării acțiunilor și operațiunilor hibride și cu spectrul larg. Polonia este statul cu cea mai mare investiție în apărare, 4,8% din PIB anul trecut, și cu inițiativa de a plăti pentru reținerea trupelor americane pe teritoriul național, în Camp Trump, cum se numește noua bază americană din Polonia.
Deportarea copiilor ucraineni – temei de sancțiuni și faptă penală pentru statul american
Pe lista de acțiuni americane menite să inverseze imaginea stârnită de plata de către un oligarh rus a ceremoniilor de nuntă ale fiului lui Trump – despre care președintele a anunțat că ar fi fost rambursate – și dezbaterile apărute public despre reluarea afacerilor cu rușii de către americani, în ciuda sancțiunilor și a confiscării bunurilor companiilor rămase pe tărâm rusesc, a mai apărut una, cu impact emoțional major: sancțiunile pentru răpirea copiilor ucraineni și darea ilegală spre adopție familiilor de ruși, după schimbarea forțată de nume. Subiectul este între preocupările primei doamne a Statelor Unite, Melania Trump, și au existat eforturi susținute de readucere în țară a unei mari părți a copiilor identificați ca răpiți cu precădere din teritoriile ocupate de Rusia în Estul Ucrainei și în Crimeea.
Astfel, semnarea legii Lindsey O. Graham HR 5334, la 18 septembrie 2026, a permis introducerea și a prevederii care stabilește că transferul forțat și deportarea copiilor ucraineni de către Rusia este subiect care intră în motivațiile pentru sancțiuni, proces care înseamnă înghețarea bunurilor, blocarea călătoriilor pentru cei care asigură paza, sau devin tutori sau gardieni ai acestor copii răpiți, ca și operatorilor de transport care ajută la răpirea în Rusia, toți cei implicați direct sau indirect în aceste răpiri. Elementele au fost notate de către organizația Bring Kids Back UA, care subliniază și că sancțiunile financiare și penalizarea călătoriilor se referă la toți cei implicați, indivizi sau instituții de stat, în egală măsură, ca și intermediari comerciali care au ajutat la desfășurarea acțiunii.
Deloc întâmplător, elementele de această facutură vin să întărească dosarul făcut la adresa lui Vladimir Putin și a oficialilor implicați în răpiri care au dus la emiterea a doua mandate de arestare ale Curții Penale Internaționale(ICC) și care-i vizează pe Vladimir Putin și pe șefa Autorității privind adopțiile și sprijinul pentru copiii orfani, care aplică politicile de deportare/răpire a copiilor ucraineni. Legea notează violări serioase ale drepturilor omului, cu referire la copiii ucraineni, cu precădere deportări forțate, transferuri ilegale de minori fără acordul părinților, detenții ilegale ale diferiților părinți, rude sau cetățeni care se opun acestor manevre sau chiar tortura acestora și a copiilor înșiși.
Decizia de a include aceste elemente într-o lege americană vine la scurt timp după ce OSCE a identificat militarizarea sistematică și reeducarea copiilor ucraineni, pregătiți pentru a se reîntoarce în linia întâi împotriva propriei țări când vor atinge maturitatea. În luna iulie, experții independenți ai OSCE, pe baza Mecanismului Moscova, au remis Consiliului Permanent al organizației o evaluare care concluziona asupra militarizării sistematice a educației acestor copii, îndoctrinarea lor cu violarea explicită, sistematică și repetată a dreptului internațional în materie. Mecanismul a fost invocat de către 41 state membre și a identificat că autoritățile ruse au stabilit o politică statală dirijată și coordonată pentru ștergerea identității naționale a copiilor ucraineni.
În raport, investigatorii au adus ca probe curricula școlară, adopțiile forțate, transferurile de cetățeni fără motiv sau scop imediat și neconsimțite de către aparținători, condiționări instituționale în regiunile ocupate, cu încălcarea gravă a prevederilor Convențiilor de la Geneva, dreptului umanitar și drepturilor omului. OSCE a solicitat statelor membre să extindă modalitățile de responsabilizare și documentare pentru a asista programe de trasare a drumului copiilor, identificării lor, revenirii și reintegrării acestora. Potrivit statisticilor oficiale ale Comisarului pentru drepturile omului ucrainean, Dmytro Lubinets, forțele armate ruse au ucis cel puțin 707 copii, au rănit 2548, și mai mult de 2318 sunt dați dispăruți de la începutul războiului. Trasabilitatea răpirilor este aproape imposibilă din cauza lipsei de acces la teritoriile ucrainene ocupate de către Rusia.
În concluzie, ultimele evoluții au readus în prim plan nemulțumirea majoră a lui Donald Trump pentru continuarea războiului, mai ales că liderul american traversează o perioadă complicată preelectorală și i-ar fi priit impulsuri suplimentare avantajoase pentru alegeri dacă se traduceau în victorii prin sistarea conflictelor existente. Iar suma acțiunilor sale au și ca valoare de întrebuințare calmarea percepțiilor stârnite de acțiunile în zona afacerilor și a plății evenimentelor personale de către oficiali ruși.