Reuniți la București sub auspiciile președintelui Nicușor Dan, liderii statelor din formatul București 9 și ai țărilor nordice au stabilit, la reuniunea desfășurată în prezența secretarului general al NATO Mark Rutte, a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski și a Statelor Unite, hotărârea lor de a accelera conceptul „NATO 3.0”, definit printr-o Europă mai puternică într-o Alianță mai puternică, în contextul amenințărilor crescânde generate de Rusia.
În declarația comună convenită, participanții au subliniat că reuniunea „reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO”, evidențiind „linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”, precum și „hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic”.
Primul document oficial asumat la nivel înalt care susține conceptul NATO 3.0 vine ca urmare a unui discurs strategic dur al subsecretarului pentru politică al Departamentului de Război al SUA, Elbridge Colby, susținut în luna februarie la reuniunea miniștrilor apărării din NATO și în care a prezentat o viziune clară de restructurare a Alianței, împărțind evoluția acesteia în trei etape: „NATO 1.0”, „NATO 2.0” și ceea ce el a numit „NATO 3.0”. Arhitect al strategiei de apărare a SUA, Colby a confirmat o schimbare majoră de ton din partea Washingtonului, afirmând explicit că „Europa trebuie să își asume responsabilitatea principală pentru propria sa apărare convențională” și că aceasta „nu este o viziune anti-europeană”.
Documentul a fost adoptat de cele nouă state ale Formatului București 9 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria –, alături de Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia. Declarația comună a fost semnată de toate statele participante, cu excepția Ungariei care a exprimat o abținere constructivă, un demers diplomatic prin care un stat nu blochează o acțiune, dar se abține sub rezerva neprimirii unui mandat politic. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de noul Guvern al Ungariei, aflat în proces de instalare în mandat. Este primul summit din ultimii ani în care documentul final al summitului este parafat de toți liderii participanți.
Semnatarii documentului, între care președinții Nicușor Dan, Karol Nawrocki, Alexander Stubb și Gitanas Nauseda și premierul Mette Frederiksen, au reafirmat că „legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective” și au anunțat intensificarea contribuțiilor la apărarea comună, inclusiv prin creșterea investițiilor militare către ținta de 5% din PIB.
„Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților”, se arată în declarație, liderii insistând asupra necesității unei „posturi robuste de apărare avansată” și a implementării complete a planurilor de apărare ale NATO. Documentul menționează explicit extinderea sistemului de conducte de combustibil al Alianței către Flancul Estic, precum și întărirea mobilității și activării militare.
Statele participante au condamnat „acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride”, avertizând că încălcările repetate ale spațiului aerian de pe Flancul Estic impun consolidarea urgentă a apărării aeriene și antirachetă, inclusiv împotriva amenințărilor reprezentate de drone.
În același timp, liderii au salutat inițiativele „Baltic Sentry”, „Eastern Sentry” și „Arctic Sentry”, considerate pași esențiali pentru întărirea prezenței NATO de la Marea Baltică până în Arctica și pentru protejarea infrastructurii maritime critice și a libertății de navigație.
Declarația pune accent și pe dezvoltarea industriei de apărare transatlantice, prin creșterea capacităților de producție, consolidarea lanțurilor de aprovizionare și investiții în cercetare și inovare, inclusiv pe baza lecțiilor învățate din cooperarea cu Ucraina.
Liderii B9 și nordici și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev, subliniind că susținerea Ucrainei „reprezintă și o investiție în propria noastră securitate”. Documentul reafirmă susținerea pentru aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și pentru satisfacerea nevoilor urgente de apărare ale țării, inclusiv prin inițiativa NATO privind lista de achiziții prioritare pentru apărarea ucraineană.
Totodată, participanții au susținut „o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile” și au salutat eforturile de pace ale Statele Unite ale Americii, cerând în paralel sporirea presiunii asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului.
În plan regional, declarația evidențiază și necesitatea aprofundării cooperării NATO-UE și a consolidării parteneriatelor strategice, inclusiv cu Republica Moldova.
La final, statele participante au transmis că rămân „unite și pregătite să continue să asigure o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat”.
Documentul notează însă și o rezervă din partea Ungaria, care a precizat că exprimă „o abținere constructivă” și că nu poate susține actuala formulare a declarației drept limbaj convenit.
Declarația Comună a Summitului B9 și al Aliaților Nordici de la București
(13 mai 2026)
Noi, liderii formatului București 9 și ai Aliaților Nordici, ne-am întâlnit astăzi la București. Salutăm participarea Secretarului General al NATO, precum și a Președintelui Ucrainei. De asemenea, salutăm participarea Statelor Unite ale Americii, în calitate de observator.
Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întregul Flanc Estic al NATO, recunoscând linia strategică continuă de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice, precum și hotărârea noastră de a construi NATO 3.0 prin promovarea unei Europe mai puternice într-un NATO mai puternic. Legătura transatlantică rămâne coloana vertebrală a securității noastre colective.
Uniți în fața unor amenințări și provocări profunde la adresa securității, în special a amenințării pe termen lung reprezentate de Rusia, ne intensificăm în continuare contribuțiile la apărarea noastră colectivă. Ne asumăm responsabilități mai mari printr-o partajare sporită a sarcinilor și prin creșterea investițiilor în apărare, pe măsură ce Aliații lucrează pentru atingerea angajamentului de 5% din PIB. Până în prezent, s-au realizat progrese semnificative în întreaga Alianță, unii Aliați atingând deja sau depășind obiectivul de investiții în apărare.
Rusia este și va rămâne cea mai semnificativă și directă amenințare pe termen lung la adresa securității Aliaților. Având în vedere mediul de amenințări, NATO trebuie să se concentreze asupra sarcinii fundamentale a apărării colective, inclusiv printr-o postură robustă de apărare avansată. Ne menținem angajamentul de a ne asigura că planurile de apărare ale NATO sunt complet dotate cu resurse și de a îndeplini obiectivele privind capabilitățile, mobilitatea și activarea militară, inclusiv extinderea sistemului NATO de conducte de combustibil către Flancul Estic.
Condamnăm acțiunile extrem de conflictuale ale Rusiei împotriva Aliaților și partenerilor, inclusiv sabotajul, atacurile cibernetice și o gamă largă de atacuri hibride și activități destabilizatoare. Încălcările repetate ale spațiului aerian pe Flancul Estic subliniază nevoia urgentă de a continua consolidarea apărării aeriene și antirachetă a NATO, inclusiv împotriva amenințărilor UAS (Unmanned Aerial Vehicle/drone).
Ne menținem angajamentul de a proteja infrastructura maritimă critică și de a susține libertatea de navigație, în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv dreptul mării. Salutăm inițiativele Baltic Sentry și Eastern Sentry, care ne consolidează poziția, precum și Arctic Sentry, care reprezintă o etapă către o prezență mai puternică și persistentă a NATO în Arctica.
Extinderea în continuare a bazei industriale de apărare transatlantice, inclusiv prin creșterea capacității de producție, lanțuri de aprovizionare mai rezistente, achiziții multinaționale eficiente, investiții susținute în cercetare și inovare și valorificarea lecțiilor învățate prin cooperarea strânsă cu Ucraina, este esențială pentru a face față provocărilor actuale în materie de securitate.
Subliniem importanța inițiativelor UE, precum Eastern Flank Watch, care vizează creșterea capacității de apărare a frontierei estice a UE, în special a segmentelor sale cele mai vulnerabile.
Aliații B9 și Nordici rămân fermi în condamnarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ne reafirmăm sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional. Ne menținem deciziile privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, așa cum au fost reflectate la Summiturile NATO anterioare. Reafirmăm cu tărie sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina, deoarece acest sprijin reprezintă și o investiție în propria noastră securitate, recunoscând în același timp contribuția tot mai mare a Ucrainei la securitatea generală. Ne menținem angajamentul de a satisface cele mai urgente nevoi de apărare ale Ucrainei prin toate mijloacele și instrumentele disponibile, inclusiv inițiativa NATO privind Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei (PURL).
Aliații B9 și Nordici susțin o pace justă și durabilă în Ucraina, în conformitate cu dreptul internațional și în baza unor garanții de securitate solide și credibile. Salutăm eforturile de pace continue ale Statelor Unite, susținute de Aliați și parteneri, și felicităm Ucraina pentru angajamentul său constructiv. Presiunea asupra Rusiei de a pune capăt războiului său ilegal de agresiune și de a se angaja în mod semnificativ în negocierile de pace trebuie sporită.
Rămânem îngrijorați de situația din Orientul Mijlociu și ne exprimăm sprijinul deplin pentru eforturile aliaților de a proteja libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Vom depune eforturi pentru parteneriate mai strategice, coerente și eficiente, aprofundând cooperarea NATO-UE și consolidând angajamentul cu partenerii cheie, inclusiv cu Republica Moldova.
Suntem uniți și pregătiți să continuăm să asigurăm o Alianță mai capabilă de luptă, mai rezistentă și mai bine pregătită, mereu gata să apere fiecare centimetru din teritoriul Aliat. Obiectivul nostru strategic principal este să oferim mai mult pentru securitatea euro-atlantică.
Așteptăm cu nerăbdare următoarea reuniune din Republica Polonă.
* Ungaria dorește să își exprime o abținere constructivă. În acest sens, Ungaria nu este în măsură să susțină actuala formulare a declarației ca limbaj convenit. Orice decizie privind utilizarea acestui limbaj convenit în viitor va fi luată de viitorul Guvern al Ungariei.
