Ucraina a început discuții concrete cu țările europene pentru dezvoltarea unor alternative la sistemele americane de apărare antiaeriană și la serviciul de comunicații prin satelit Starlink, a declarat Ihor Jovkva, adjunctul șefului administrației prezidențiale ucrainene, într-un interviu pentru Euronews. Oficialul a susținut că proiectele ar putea avansa într-un interval mai scurt de cinci ani, fără să ofere o dată precisă.
„Ne bazăm, desigur, pe capabilitățile unice oferite de Statele Unite, fie că vorbim despre sisteme de apărare antiaeriană sau despre Starlink. Dar Ucraina a început deja discuții de substanță cu țările europene despre un sistem european de apărare antiaeriană”, a afirmat Jovkva, înaintea participării președintelui Volodimir Zelenski la reuniunea de vineri a liderilor UE de la Bruxelles.
El a indicat programul european de apărare împotriva rachetelor balistice FREYJA, lansat la Paris în iulie, precizând că discuțiile au ajuns la contacte directe între companii din industria de apărare.
„Avem nevoie de un echivalent european al unui sistem de apărare antiaeriană”, a declarat oficialul, adăugând că Ucraina intenționează să joace un rol de prim-plan în dezvoltarea acestuia.
Kievul discută și despre o alternativă europeană la Starlink. Jovkva a confirmat existența negocierilor, dar a refuzat să prezinte detalii.
„Țările europene trebuie să aibă propriul sistem de acest tip”, a subliniat el.
Întrebat dacă dezvoltarea acestor capabilități nu ar necesita prea mult timp, oficialul ucrainean a susținut că există deja un calendar.
„Avem un calendar clar și termene-limită. Va fi mult mai repede de zece sau cincisprezece ani și chiar mai repede de cinci”, a afirmat Jovkva, fără să precizeze data la care sistemele ar putea deveni disponibile.
Demersurile au loc pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington și al incertitudinii privind continuitatea sprijinului american. Printre punctele de dispută se numără presiunile președintelui Donald Trump pentru oprirea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești.
În paralel, Rusia și-a intensificat atacurile aeriene asupra Ucrainei, inclusiv împotriva infrastructurii energetice. Potrivit lui Jovkva, obținerea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și a rachetelor interceptoare, precum și protejarea instalațiilor energetice se numără printre prioritățile lui Zelenski la summitul european.
„Fiecare țară care poate oferi un astfel de ajutor, fie sisteme, fie rachete, ar trebui să o facă”, a declarat el, adăugând că statele care nu pot furniza echipamente ar trebui să contribuie financiar.
Jovkva a recunoscut că sprijinul european rămâne sub nivelul necesar Ucrainei, în pofida contribuțiilor importante ale unor țări precum Germania. În perspectiva unui nou deficit de finanțare anul viitor, el a cerut menținerea angajamentelor militare existente și sprijin financiar european suplimentar.
Oficialul a prezentat o armată ucraineană puternică, finanțarea pe termen lung, producția comună de armament și aderarea la UE drept componente esențiale ale securității țării.
„Fără o perspectivă clară că Ucraina va deveni membră a UE, nu putem vorbi despre garanții de securitate depline”, a afirmat el.
Totodată, Jovkva a recunoscut că garanțiile europene „nu pot exista fără sprijinul Statelor Unite ale Americii”.
În privința demersurilor diplomatice, el a reafirmat disponibilitatea Kievului de a negocia, insistând ca partenerii europeni să fie implicați în toate etapele, inclusiv în eventualele discuții între lideri.
„Ucraina este pregătită pentru negocieri acum. Europa, în sensul larg al cuvântului, trebuie să fie prezentă la masa negocierilor”, a declarat Jovkva.
