Cancelarul german Friedrich Merz a declarat joi că datoria comună nu reprezintă o opțiune pentru finanțarea economiei europene, în cadrul unei ceremonii de decernare a Premiului Carol cel Mare fostului președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
În discursul său ținut la Catedrala din Aachen, Merz a preluat apelul lui Draghi de a stimula competitivitatea europeană, însă rămân divergențe cu privire la modul de finanțare a acesteia, informează Euronews.
„Unii cred acum că putem ocoli această sarcină dureroasă prin contractarea de noi datorii, datorii europene, prin finanțarea cheltuielilor curente prin îndatorare. Germania nu poate urma această cale din motive constituționale, iar, doamnelor și domnilor, avem nevoie de resurse și pentru crize viitoare”, a declarat Merz joi.
Cancelarul german își exprimase deja opoziția față de împrumuturile comune, o propunere de finanțare a economiei blocului care a fost reluată de Draghi în raportul său din 2024 privind competitivitatea europeană.
În raportul său, Draghi a pledat pentru o finanțare comună la nivelul UE, considerând-o un instrument necesar pentru mobilizarea unei investiții anuale suplimentare de 800 de miliarde de euro, dacă blocul dorește să rămână competitiv pe plan global. O parte din finanțare ar proveni din fonduri private, dar ar fi necesare și investiții publice.
„Realitatea este că datoria excesivă amenință suveranitatea și ne limitează capacitatea de a acționa. Permiteți-mi să o spun franc: unele țări cheltuiesc deja mai mult pe plata dobânzilor decât pe apărare, din cauza datoriei lor imense”, a adăugat cancelarul german.
Însă discursul lui Merz îl va pune în conflict cu țări precum Franța, Spania și Grecia, care au solicitat emiterea de noi euroobligațiuni – o formă de împrumut comun european – pentru a susține economia blocului în contextul consecințelor războiului din Orientul Mijlociu, inclusiv creșterea prețurilor la energie.
Problema modului de finanțare a economiei Uniunii și a modului de abordare a provocării reprezentate de creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie se va afla în centrul discuțiilor privind viitorul buget pe termen lung al UE (2028-2034), în special în cadrul Consiliului European de la Bruxelles, care va avea loc în perioada 18-19 iunie.
