Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a lansat joi un avertisment dur pentru Europa, la Aachen, în Germania, unde a fost distins cu Premiul Internațional Carol cel Mare, distincție acordată personalităților care contribuie la unitatea europeană.
„Acesta nu este doar un moment periculos. Este și un semnal de alarmă”, și-a început discursul Mario Draghi. „Pentru că forțele care pun astăzi Europa la încercare fac ceva ce decenii de pace și prosperitate nu au reușit să facă: îi determină pe europeni să recunoască din nou ceea ce au în comun și ceea ce sunt pregătiți să construiască împreună”, a adăugat el.
„Pentru prima dată de când ne amintim, suntem cu adevărat singuri împreună“, a declarat Draghi, citat de Politico Europe, într-un moment în care și-a reiterat mesajul potrivit căruia Europa trebuie să se reorganizeze pentru a face față unei noi realități geopolitice — una în care Statele Unite au devenit „mai ostile și imprevizibile” și „s-ar putea să nu mai garanteze securitatea noastră”.
Avertismentul său vine într-un moment în care Europa se confruntă cu o creștere economică slabă și cu un decalaj tot mai mare de productivitate față de SUA. Aceste presiuni s-au accentuat odată cu revenirea la putere a președintelui american Donald Trump, în contextul în care Washingtonul a adoptat o poziție mai confruntațională în domeniul comerțului și al securității.
Fost premier al Italiei, Draghi a revenit în prim-planul politicii europene după ce a prezentat, în 2024, un plan pentru inversarea declinului economic al Uniunii Europene — un plan al cărui cost anual estimat a crescut între timp la 1.200 de miliarde de euro pentru implementarea recomandărilor. Autorul influentului raport privind competitivitatea a solicitat și în luna februarie liderilor UE să exploreze posibilitatea unei Europe cu două viteze pentru a „avansa mai repede” în domeniile cele mai urgente pentru relansarea economiei. el a făcut aceste remarci la summitul liderilor europeni din Castelul din Alden Biesen.
„Fiecare dependență strategică trebuie acum reanalizată”, a declarat el în fața audienței, din care au făcut parte cancelarul german Friedrich Merz, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, succesoarea sa la conducerea BCE, Christine Lagarde, și premierul grec Kyriakos Mitsotakis, avertizând că „dacă deschiderea rămâne singurul nostru răspuns, aceasta devine absența unei decizii”.
Draghi a indicat inteligența artificială și apărarea drept două domenii critice în care Europa trebuie să își accelereze rapid investițiile, subliniind totodată că infrastructura energetică este esențială atât pentru competitivitatea, cât și pentru securitatea continentului.
El a criticat și ritmul lent al progreselor europene în această direcție, regretând că procesul decizional al UE ajunge adesea să „dilueze și să întârzie” măsurile până când acestea nu mai corespund nevoilor reale.
„O implementare slabă erodează legitimitatea, iar o legitimitate slabă face implementarea și mai dificilă. Trebuie să rupem acest cerc vicios”, a adăugat fostul premier italian.
„Pe întreg continentul nostru, europenii demonstrează că își doresc ca Europa să acționeze. Ei vor ca UE să le apere libertatea, prosperitatea și solidaritatea. Și continuă să susțină cu pasiune valorile care fac ca Europa să merite să fie construită și care o fac unică astăzi. Acum, misiunea este să răspundem încrederii lor cu curaj și să demonstrăm că Europa poate, din nou, să transforme o criză într-o uniune”, a adăugat Mario Draghi.
De altfel, Mario Draghi a propus în ultimele luni doctrina unui „federalism pragmatic” pentru a salva proiectul european prin „coaliții ale celor dispuși să acționeze”.
Draghi a câștigat Premiul Carol cel Mare din acest an pentru promovarea unității europene.
Premiul internațional “Carol cel Mare” este conferit anual, în orașul Aachen, personalităților publice sau organizațiilor care s-au remarcat prin implicarea deosebită în favoarea unității europene sau cooperării între statele membre. Distincția este acordată în memoria împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen.
Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți arhitecți ai idealului Europei unite și fondării UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.
În anul 1969, premiul a fost acordat pentru prima dată unei instituții, respectiv Comisia Comunităților Europene. Prima femeie distinsă cu prestigioasa distincție a fost Simone Veil, întâia femeie președinte al Parlamentului European, în 1981, iar prima personalitate regală înscrisă în galeria laureaților a fost regele Spaniei, Juan Carlos, în 1982. Unicul premiu Carol cel Mare acordat în mod extraordinar a fost decernat Papei Ioan Paul al II-lea în anul 2004.
Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.
Ultimii cinci laureați au fost președintele Klaus Iohannis, în 2020, opoziția democratică din Belarus, în 2022, președintele Volodimir Zelenski și poporul ucrainean, în 2023, Pinchas Goldschmidt, președintele Conferinței Rabinice Europene și al Comunităților Evreiești din Europa, în 2024, și președinte Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2025. Premiul acordat președintelui român a fost decernat în 2021 din cauza situației provocate de pandemia de COVID-19.
Printre destinatarii anteriori ai premiului se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, fostul cancelar german Angela Merkel și premierul polonez Donald Tusk.
