Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a condus, alături de eurodeputata Karima Delli, președintele Comisiei pentru Transport, negocierea interinstituțională cu Comisia Europeană și Consiliul privind finanțarea adecvată pentru atingerea obiectivelor Facilității pentru Conectarea Europei, un instrument de finanțare care să canalizeze resurse spre dezvoltarea rețelelor de infrastructură și să atragă investiții suplimentare din sectoarele publice și private.

„Principalul obiectiv în sectorul telecomunicațiilor este eliminarea barierelor digitale, care împiedică finalizarea pieței unice digitale, conectarea tuturor instituțiilor și gospodăriilor din UE la internet și acoperirea parțială a acestora cu internet de mare viteză, prin tehnologia 5G. Pentru această țintă ar fi necesare aproximativ 500 de miliarde de euro, sumă suplimentară față de aclocările deja existente. Cât despre bugetul CEF pentru Energie, acesta este de aproximativ 4,8 miliarde euro și sprijină proiectele care se concentrează pe îmbunătățirea securității aprovizionării cu energie a UE și reducerea emisiilor de CO2. Programul a finanțat, spre exemplu, interconectorul de gaz între Lituania și Polonia, Biscay Bay High”, scrie președintele ITRE.

Totuși, subliniază Cristian Bușoi, „nicio decizie la nivel european nu se ia fără negociere”, iar în calitate de președinte al Comisiei ITRE, alturi de colegii eurodeputați din Comisia Transporturi, se întâlnește „frecvent cu Comisia Europeană și Consiliul pentru a identifica cele mai bune soluții, care să ne permită să atingem obiectivele propuse în CEF”. În acest sens, Bușoi menționează că o astfel de negociere cu Comisia și Consiliul am condus chiar astăzi, împreună cu colega mea Karima Delli, președintele Comisiei TRAN din Parlamentul European”. 

Uniunea Europeană trebuie să încurajeze în continuare consumul de fructe și legume pentru cei peste 30 de milioane de elevi din statele membre, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), în cadrul reuniunii Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European, al cărui vicepreședinte este și pe care a prezidat-o.

Europarlamentarii acestei comisii au avut luni o dezbatere pe tema ”Situația piețelor de fructe și legume și a pieței vinului – impactul măsurilor UE de luptă împotriva pandemiei de COVID-19”.

”Probleme din sectoarele agriculturii sunt multiple. Vom continua cooperarea cu Comisia Europeană, convinși fiind că împreună vom putea identifica cele mai bune soluții pentru a sprijini fermierii din întreaga Uniune Europeană. Este foarte important faptul că săptămâna trecută am reușit să adoptăm cele trei regulamente PAC care se vor constitui în instrumente extrem de puternice, la îndemâna fermierilor și consumatorilor. În același timp, statele membre trebuie să beneficieze de o flexibilitate sporită în implementarea acestor regulamente pentru ca aceste politici să fie adaptate la realitățile din teren”, a menționat europarlamentarul român, salutând adoptarea reformei Politicii Agricole Comune de către Parlamentul European, prima din ultimii 7 ani.

Din punctul său de vedere, ”o chestiune esențială în ceea ce privește sectorul fructelor și legumelor este cea a programului privind fructele și legumele în școli”. ”Este un program care trebuie să fie continuat și promovat la nivel european deoarece acesta se constituie într-un sprijin real pentru producătorii locali care pot să își valorifice producția în lanțul scurt de aprovizionare, dar pe de altă parte, are și un profund element educațional pentru populația tânără. Astfel de programe reprezintă instrumente extrem de bune în vederea promovării unor obiceiuri alimentare sănătoase în rândul copiilor, asigurând bazele unui stil de viață sănătos”, a subliniat Daniel Buda.

Acesta a atras atenția că agricultura este ”unul dintre cele mai vulnerabile sectoare în contextul pandemiei, iar pe umerii fermierilor stă responsabilitatea furnizării de alimente, în continuare accesibile și de calitate”.

”Comercializarea fructelor și legumelor, precum și livrarea fructelor și legumelor pentru industria de procesare au putut avea loc încă din prima etapă a pandemiei de COVID-19 datorită eforturilor instituțiilor europene care au dispus măsuri legate de disponibilitatea forței de muncă, transportul de mărfuri și circulația oamenilor”, a conchis vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) salută decizia Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și a Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) de a sesiza, în data de 23 octombrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei acțiuni în anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I.

„România continuă lupta pentru ca Pachetul Mobilitate I să nu facă nedreptate operatorilor de transport români și nu numai. Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune. Aici mă refer în mod special la interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto”, se arată în comunicatul deputatului european, remis Calea Europeană.

Reamintim că eurodeputatul liberal, Gheorgh Falcă, a fost unul dintre cei care a susținut nevoia stringentă de a modifica măsurile din Pachetul Mobilitate I astfel încât să vină în acord cu drepturile tuturor statelor membre: „Apreciez poziția adoptată de Guvernul României prin acesastă acțiune în anulare depusă astăzi la CJUE. Acțiunea a fost înaintată prin coordonarea dintre MAE și MTIC, sesizarea Curții fiind înaintată prin Agentul Guvernamental pentru CJUE din cadrul MAE”, a mai subliniat oficialul.

Dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României privesc acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv: interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință; obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare; stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

Citiți și: România a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru “anularea prevederilor problematice din Pachetul Mobilitate I”

Potrivit deputatului european, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I: „Totodată, Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare”, a transmis europarlamentarul Gheorghe Falcă

Gheorghe Falcă a amintit și că România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia): „Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European”, a concluzionat europarlamentarul Falcă.

Citiți și: UNTRR: România va pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști prin adoptarea Pachetului de Mobilitate în Parlamentul European