Connect with us

U.E.

Bulgaria, tot mai aproape de ”linia de finish” în cursa pentru aderarea la zona euro. Sofia a depus cererea de aderare la uniunea bancară, primul pas spre statutul de membru

Published

on

Bulgaria a depus oficial miercuri cererea de aderare la uniunea bancară, ca parte a obiectivului său de a deveni cel de-al 20-lea stat membru al zonei euro, a anunțat ministrul de Finanțe, Vladislav Goranov, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Aderarea la uniunea bancară, un proces care va dura aproximativ un an, constituie primul pas spre statutul de membru. Țările membre ale uniunii bancare trebuie să transfere către organismele Uniunii Europene puterea de a superviza băncile importante și aceea de a gestiona soluționarea băncilor care au probleme. După ce procesul este finalizat sub supervizarea BCE, Bulgaria va putea depune cerere pentru aderarea la ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb), anticamera zonei euro, unde va rămâne cel puțin doi ani.

Ministrul bulgar de Finanțe, Vladislav Goranov, care a fost autorizat de Guvern să trimită o solicitare pentru o strânsă cooperare cu BCE, a afirmat că scrisoarea oficială va fi transmisă ”în câteva ore”.

Autoritățile de la Sofia și-au luat o serie de angajamente, inclusiv cooperare cu BCE, astfel încât în luna iulie 2019, perioadă în care România își va finaliza mandatul la președinția rotativă la Consiliul Uniunii Europene, să poată să adere la uniunea bancară și apoi la zona euro.

Banca Centrală Europeană ar urma să deruleze o revizuire a calității activelor și teste de stres în rândul băncilor bulgare înainte de a-și da acordul pentru intrarea într-un proces care ar putea dura un an sau ar putea să se prelungescă pe o durată mai lungă de timp, în funcție de progresele pe care statul balcanic reușește să le atingă.

În cadrul întâlnirii Eurogrupului de săptămâna trecută, care include miniștrii de Finanțe din cele 19 state membre ale zonei euro, state care sunt și membre ale proiectului uniunii bancare destinat să consolideze stabilitatea financiară a blocului comunitar, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană au anunțat că evaluarea Bulgariei ar putea fi finalizată în ”aproximativ un an”.

”Comisia Europeană salută eforturile Bulgariei de a se alătura zonei euro. Ne aşteptăm ca BCE să finalizeze evaluarea sa generală în aproximativ un an”, a afirmat letonul Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele CE, comisarul responsabil pentru moneda euro şi dialogul social, precum şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital.

Bulgaria îndeplinește toate criteriile nominale pentru aderarea la ERM-2 (n.r. mecanismul ratelor de schimb). Moneda naţională, leva, este deja legată de euro, inflaţia este scăzută, datoria publică este sub media din zona euro şi sub limita de 60% din PIB cerută de UE, iar ţara înregistrează excedent bugetar.

În pofida acestor evidențe, unele state aflate în zona euro sunt îngrijorate de faptul că PIB-ul per capita în Bulgaria este la jumătate față de media europeană. Un alt aspect care provoacă îngrijorare este impactul corupției asupra băncilor bulgare, fiind unele dintre motivele pentru care unele state sunt reticente cu privire la primirea Bulgariei cât mai rapid în zona euro.

Surse care au dorit să își păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că statele aflate în zona euro și Bruxelles-ul au solicitat autorităților de la Sofia să extindă revificările asupra băncilor și să accepte ca acestea să fie sueprvizate din afară, înainte ca ţara să intre în ERM-2. Deşi, iniţial, autorităţile de la Sofia insistau ca Bulgaria să adere la uniunea bancară abia după aderarea la ERM-2, se pare că în cele din urmă oficialii bulgari au făcut unele angajamente într-o scrisoare trimisă către autorităţile din zona euro. Natura exactă a acestor promisiuni nu a fost dezvăluită, însă doi oficiali europeni care au dorit să-şi păstreze anonimatul au apreciat că scrisoarea este una pozitivă, în condiţiile în care include angajamente cu privire la sectorul bancar.

Cu toate acestea, în pofida faptului că aderarea Bulgariei la ERM-2 a fost sprijinită de cancelarul german, Angela Merkel, și de președintele francez, Emmanuel Macron, BCE a avut o poziție mai reținută, mai ales în contextul în care, acum patru luni, cea mai mare bancă din Bulgaria a colapsat, lucru care a dus la demisia guvernatorului Băncii Naționale și alegeri anticipate.

Citiți și:

Ambițiile Bulgariei după prima președinție la Consiliul UE: Sofia ar putea lansa pe 14 iulie procedura de aderare la zona euro

Bulgaria, care a deținut președinția Consiliului UE până sâmbătă, a insistat în cadrul acestui mandat pentru importanța crucială a politicii de coeziune, argumentând că finanțarea prin intermediul acestei politici a permis Sofiei să își consolideze economia și să se pregătească pentru aderarea la zona euro.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, discurs în Toulouse: ”Europa nu a cunoscut niciodată o perioadă atât de lungă de pace și prosperitate”

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) a participat la o ceremonie organizată de Facultatea de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse și a susținut un discurs în fața absolvenților din generația 2019.

Aceasta a reiterat importanța promovării valorilor europene, a modului de viață european, și totodată i-a sfătuit pe proaspeții absolvenți să lupte împotriva provocărilor populiste, care vor să distrugă imaginea armonioasă a blocului comunitar și să formeze un scut îmoptriva celor care vor să deformeze realitatea istorică a europenilor, care au luptat pentru pace și bună înțelegere.

”Europa nu a cunoscut niciodată o perioadă atât de lungă de pace și prosperitate. Niciodată diferențele de dezvoltare nu au fost atât de reduse între statele membre. Niciodată europenii nu au fost atât de aproape unul de altul și atât de bine protejați”, a menționat fostul comisar european în alocuțiunea sa.

Reamintim că astăzi, 21 septembrie, este Ziua Internațională a Păcii. Această zi a fost sărbătorită pentru prima oară în 1982, iar de atunci este sărbătorită în fiecare an de mai multe națiuni, organizații politice și militare .

În discursul său, Corina Crețu a făcut referire la un subiect sensibil cu care Uniunuea Europeană se confruntă de mai bine de trei ani de zile, și anume Brexit-ul: ”În timpul mandatului meu de comisar european, am spus în mod repetat că Uniunea Europeană nu își poate permite luxul unui „exit” – așa cum este cazul nefericit al Regatului Unit de  BREXIT.”

Corina Crețu nu s-a referit doar la probleme econonimice pe care le provoacă procesul Brexit, aceasta a tratat acest subiect din punct de vedere social și istoric: ”Acest exit l-am privit din punct de vedere social și istoric. Pașii pe care i-am făcut împreună, prin eforturile comune dintre Est și Vest, în aceste câteva decenii, sunt cu adevărat remarcabili.”


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, prezentă în orașul Toulouse, va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic

Published

on

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) va susține ”lecția magistrală” pentru absolvenții Facultății de Comunicare și Informare Europeană a Institutului Catolic din Toulouse, generația 2019, potrivit unui mesaj postat pe pagina de Facebook.

Evenimentul va fi transmis live pe pagina de facebook a redacției CaleaEuropeană.ro, începând cu ora 19:00.

 


Corina Crețu a revenit în Parlamentul European la 2 iulie 2019, după o perioadă de cinci ani în care a fost membru al Comisiei Europene responsabil pentru politică regională.

Până în prezent, eurodeputatul Crețu a fost aleasă în cadrul Comisiei pentru control bugetar a Parlamentului European în calitate de raportor din partea grupului S&D privind adoptarea bugetului UE pentru anul 2020 și a fost desemnată raportor al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European pentru Regulamentul privind dispoziții specifice pentru Obiectivul de Cooperare teritorială europeană (Interreg).

Corina Crețu a fost membru al Parlamentului European din 2007, anul aderării României la UE, și până în 2014.

Din noiembrie 2014 a fost comisar pentru politică regională din partea României în Comisia Europeană condusă de Jean-Claude Juncker.

La 1 iulie 2019 a demisionat din funcție pentru a reveni în Parlamentul European ca urmare a alegerilor europene. În legislativul actual, Crețu este membră în Comisiile REGI și CONT, precum și membru supleant în Comisia AGRI.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ucraina și Rusia sunt de acord, în principiu, ca noul contract privind tranzitul de gaze către UE să respecte normele energetice europene

Published

on

Ucraina și Federația Rusă sunt de acord, în principiu, ca viitorul contract privind tranzitul de gaze prin Ucraina către Europa să fie întocmit pe baza legislației Uniunii Europene, potrivit declarațiilor făcute de vicepreședintele Comisiei Europene însărcinat cu portofoliul Uniunii Energetice, Maroš Šefčovič, relatează Radio Europa Liberă și Agerpres.

Joi au avut loc la Bruxelles discuţii trilaterale privind tranzitul de gaze naturale între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană,  însă negocierile vor continua şi luna viitoare pentru a se ajunge la un acord începând din ianuarie 2020. 

Comisia dorește să asigure un tranzit neîntrerupt de gaze din Rusia prin Ucraina și mai departe către UE. Contractul curent de tranzit între Naftogaz și Gazprom este valabil până la sfârșitul lunii decembrie 2019. În 2018, 40% din gazul furnizat de Rusia către UE a fost livrat în cadrul acestui contract.

Šefčovič a declarat că negocierile trilaterale cu privire la gaze au făcut pași în direcția bună, existând o convergență a pozițiilor. El a menționat că durata unui contract viitor, volumele și stabilirea tarifelor urmează să fie abordate în timpul consultărilor interministeriale cu reprezentanți Gazprom și Naftogaz: „Am fost de acord să revenim la masa discuțiilor la nivel politic până la sfârșitul lunii octombrie”, a spus oficialul european.

© European Commission

Conform lui Šefčovič, Rusia, Ucraina și UE au discutat despre modul în care normele energetice ale UE ar trebui să fie reflectate în cadrul legal al unui contract viitor, despre durata corespunzătoare a acestui contract, volumele necesare și flexibilitatea acestora, precum și despre stabilirea tarifelor și arbitrajul de la Stockholm.

În joc sunt cele aproximativ 3 miliarde de dolari din taxele anuale pe care Ucraina le primește de la Rusia pentru transmiterea gazului către țările UE.

Cu toate acestea, aceste fluxuri s-ar putea diminua sau opri cu totul, întrucât Moscova urmărește, prin proiectul Nord Stream 2, construirea unei conducte sub Marea Baltică, care să ocolească Ucraina și care ar putea intra în funcțiune chiar din primăvara anului 2020.

Ucraina intenționează să obțină de la Rusia o plată importantă pentru folosirea conductelor sale la transportul gazelor rusești spre Europa de anul viitor, însă Rusia nu a răspuns încă la propunerea sa, potrivit declarației de vineri a directorului general al companiei energetice de stat Naftogaz, Andriy Kobolyev, transmit DPA şi Reuters, preluat de Agerpres. 

,,Căutăm deplina recuperare a tuturor costurilor relevante, inclusiv recuperarea valorii reziduale a sistemului ucrainean de transport a gazelor. Nu dăm publicităţii cifrele, dar este vorba de o valoare mare”, a declarat Kobolyev la un eveniment public desfăşurat la Bruxelles.

 Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei și protecției mediului din Ucraina Oleksiy Orzhel

Kievul a intrat în negocierile trilaterale de la Bruxelles în sprijinul propunerii UE de a primi fluxuri de cel puțin 60 de miliarde de metri cubi (bcm) pe an, sau aproximativ 75% din ceea ce a tranzitat Rusia prin Ucraina în 2018.

Întâlnirea a avut loc la o zi după ce guvernul ucrainean a adoptat o rezoluție de a separa gestionarea rețelei naționale de conducte de gaz de Naftogaz, compania enegetică de stat. De la 1 ianuarie, o nouă entitate de stat va gestiona tranzitul de gaze prin Ucraina pentru a elimina posibilele conflicte de interese și pentru a crește transparența pe piața energiei.

În calitate de membru al Comunității Energetice a UE, Ucraina se angajează să respecte reglementările energetice ale UE.

Vicepreședintele Comisiei Europene a declarat că apreciază „abordarea constructivă” a ministrului ucrainean pentru energie și protecție a mediului, Oleksiy Orzhel, a ministrului rus al energiei, Alexander Novak, precum și a CEO-ului Naftogaz, Andriy Kobolev, și CEO-ului Gazprom, Alexey Miller.

© European Commission, Maroš Šefčovič și ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak

„Atmosfera era pozitivă în încăpere. Am făcut pași în direcția corectă astăzi. Cu alte cuvinte, s-a observat convergența pozițiilor cu privire la unele aspecte ”, a spus Šefčovič.

„În primul rând și cel mai important, ambele părți au convenit în principiu că un viitor contract se va baza pe legislația UE. Am spus clar părții ruse că Ucraina implementează treptat regulile energetice ale UE, iar un contract viitor trebuie să le respecte”, a spus acesta adăugând că,,în același timp, Gazprom cunoaște bine normele UE în relațiile sale comerciale cu companiile de gaze europene. Prin urmare, acesta ar fi un teritoriu binecunoscut ”.

Potrivit lui Šefčovič, partea rusă a cerut asigurări cu privire la transpunerea legislației UE în dreptul ucrainean.

„Vom accelera activitatea Comunității Energetice a UE, astfel încât transpunerea să fie la timp și corectă. În acest context, vestea bună este că avem progrese clare în ceea ce privește separarea de Naftogaz. Guvernul ucrainean a făcut o prioritate din asta  și l-am felicitat pe ministru pentru adoptarea unui plan de acțiune / foaie de parcurs, ieri, care deschide calea pentru a fi stabilit un operator de sisteme de transport independent și certificat conform legislației UE până la sfârșitul acestui an. Am apreciat că directorul general al unei companii formate a fost prezent și astăzi aici”, a lămurit Šefčovič.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending