Liderul Renew Europe, Dacian Cioloș, propune crearea unui nou portofoliu la nivel european, acela de președinte al Uniunii Europene, ales de cetățenii europeni pe liste electorale transnaționale.

”Avem foarte mulți președinți: al Comisiei, al Parlamentului, al Consiliului European. Propunerea noastră este aceea de a avea un președinte al Uniunii Europene, ar putea fi cel la Comisiei Europene sau al Consiliului European sau comasarea acestor două poziții. Ce este important este să oferim cetățenilor să aibă un cuvânt de spus în alegerea acestui președinte. Dacă vom avea un președinte ales al Uniunii Europene, acest președinte va avea mai multă legitimitate în reprezentarea UE”, a explicat Dacian Cioloș la evenimentul de deschidere a Future of Europe Youth Summit (FEYS), un eveniment oficial pregătit de tineri pentru tineri în cadrul Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele Consiliului European, numit de șefii de stat sau de guvern ai țărilor membre UE pentru un mandat de 2 ani și jumătate cu posibilitate de reînnoire, conduce lucrările prin care Consiliul European stabileşte direcţia şi priorităţile politice generale ale UE, în cooperare cu Comisia Europeană, promovează coeziunea şi consensul în cadrul Consiliului European și reprezintă UE pe plan extern, în chestiuni legate de securitate şi afaceri externe.

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, desemnat de asemenea de liderii UE, furnizează orientări politice Comisiei, convoacă şi prezidează colegiul comisarilor europeni, conduce activităţile Comisiei de punere în aplicare a politicilor UE, participă la reuniunile G7, contribuie la dezbaterile majore din Parlamentul European şi la cele dintre guvernele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii Europene.

Ideea introducerii listelor electorale transnaționale, propunere mai veche care a căpătat avânt după sprijinul arătat de președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost respinsă în luna februarie a anului 2018 de Parlamentul European, dar a fost reluată de Dacian Cioloș în contextul negocierilor referitoare la pachetul de nume pentru funcțiile instituțiilor europene, din 2019.

Ursula von der Leyen, pe atunci candidat nominalizat de liderii UE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, și-a arătat sprijinul pentru introducerea acestor liste.

Conferința privind viitorul Europei, ale cărei concluzii urmează să fie prezentate în primăvara anului 2022, în timpul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, oferă acest prilej de revizuire a aspectelor legate de modul în care funcționează Uniunea Europeană, inclusiv cel legat de nevoia de unanimitate la nivelul statelor membre pentru adoptarea unor decizii privind politică externă, de exemplu.

În intervenția sa la evenimentul mai sus amintit, Dacian Cioloș a subliniant nevoie de a face tranziția ”de la vetocrație la democrație.”

”Știți că multe decizii la nivel european sunt blocate pentru că aceste decizii trebuie adoptate prin unanimitate. Toate statele membre trebuie să fie de acord, ceea ce înseamnă că un singur stat membru poate bloca orice decizie, din diferite considerente. Când vorbim de politică externă sau de aplicarea sancțiunilor, de exemplu, împotriva Belarusului sau a unor state care nu respectă drepturile omului, acest mecanism devine o problemă. Acesta este motivul pentru care dorim să propunem o amendare a tratatului astfel încât să renunțăm la această unanimitate pentru unele decizii importante. Ideea este aceea de a permite o evoluție privind calitatea procesului decizional la nivel european pentru a fi capabili să luăm rapid decizii”, a explicat Cioloș, într-o aluzie la diferitele situații în care Ungaria a apelat la dreptul său de veto. 

Consiliul trebuie să voteze în unanimitate într-o serie de chestiuni pe care statele membre le consideră sensibile. De exemplu:

• politica externă și de securitate comună (cu excepția anumitor cazuri clar definite care necesită majoritate calificată, de exemplu numirea unui reprezentant special);
• cetățenie (acordarea unor drepturi noi cetățenilor UE);
• aderarea la UE;
• armonizarea legislației naționale privind impozitarea indirectă;
• finanțele UE (resursele proprii, cadrul financiar multianual);
• anumite dispoziții din domeniul justiției și afacerilor interne (procurorul european, dreptul familiei, cooperarea polițienească operațională etc.);
• armonizarea legislației naționale din domeniul securității sociale și protecției sociale.

În plus, votul în unanimitate este necesar pentru a permite Consiliului să se îndepărteze de la propunerea Comisiei atunci când Comisia nu poate fi de acord cu modificările aduse la propunerea sa. Această regulă nu se aplică actelor care trebuie să fie adoptate de Consiliu la recomandarea Comisiei, de exemplu actele din domeniul coordonării economice. În cazul votului în unanimitate, abținerea nu împiedică luarea unei decizii.

Ungaria a apelat în ultimele luni la dreptul său de veto pentru a bloca acțiune ale UE privind politica externă. În 2020, aceasta a îndemnat Uniunea Europeană să ridice sancțiunile impuse asupra Belarusului, unde, în luna mai, regimul lui Lukașenko a avut o nouă manifestare contrară valorilor democratice prin deturnarea unui avion de pasageri, care plecase de la Atena și se îndrepta spre Vilnius, pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici și pe iubita acestuia, Sofia Sapega, aflați la bordul aeronavei.

Tot anul trecut, în toamnă, premierul Executivului de la Budapesta a îndemnat UE să anuleze sancţiunile impuse Rusiei, făcând presiuni pentru o reluare a comerţului cu Moscova.

În egală măsură, Viktor Orban a blocat la 16 aprilie 2021 o declarație a Uniunii Europene cu privire la atacurile Chinei la adresa protestatarilor pro-democrație din Hong Kong, menită să arate sprijinul european față de demersul Regatului Unit și al Statelor Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong. Mai recent, Budapesta a refuzat de asemenea să sprijine o declaraţie care făcea apel la un armistiţiu între Israel şi palestinieni.

Să nu uităm că Budapesta și Varșovia au amenințat anul trecut că vor bloca adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 și fondului de redresare ca urmare a noilor prevederi potrivit cărora fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statutul de drept. 

Este lesne de înțeles de ce aceste două state au adoptat o poziție comună cu privire la acest aspect, acestea fiind singurele țăriîmpotriva cărora a fost activat Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

A sosit momentul să acordăm o atenție egală atât aspectelor sociale, cât și celor macroeconomice în cadrul Semestrului European, au precizat vineri miniștrii pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din cadrul Partidului Socialiștilor Europeni.

Aceștia s-au întâlnit cu comisarul european Nicolas Schmit pentru a discuta despre propunerea privind procedura referitoare la dezechilibrele sociale, o nouă politică a UE prezentată de guvernele belgian și spaniol. Ministrul belgian al Economiei și Muncii, Pierre Yves Dermagne, a expus proiectele de propuneri în cadrul reuniunii, se arată într-un comunicat al PES. 

Funcționând în paralel cu procedura privind dezechilibrele macroeconomice, procedura privind dezechilibrele sociale va identifica, preveni și aborda provocările sociale.

Bazându-se pe indicatorii sociali existenți, aceasta va reorienta politica UE către bunăstarea cetățenilor – o cerință socialistă esențială – și va contribui la asigurarea faptului că preocupările sociale nu mai sunt neglijate în cadrul Semestrului European.

”În întreaga Europă există provocări sociale persistente care trebuie abordate. Dar, de prea mult timp, acestea au fost lăsate deoparte. În schimb, Semestrul European este puternic orientat către indicatorii macroeconomici. O procedură privind dezechilibrele sociale poate aduce un oarecare echilibru în Semestrul European. Alături de macroeconomie, este timpul să recunoaștem că bunăstarea este și ea un indicator vital pentru politicile de succes. Aceasta ar putea fi o modalitate bună pentru implementarea angajamentelor asumate la Porto și în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Propunerea comună belgiano-spaniolă este foarte promițătoare și o studiem cu atenție în cadrul familiei PES. A fost un obiectiv de lungă durată al familiei noastre politice de a plasa afacerile sociale în centrul dezbaterii europene. Este ceea ce am făcut la Porto și, acum, așteptăm cu nerăbdare să discutăm această propunere în Consiliu”, a transmis Rolf Schmachtenberg, secretarul de stat în cadrul ministerului federal al Muncii și Afacerilor Sociale din Germania.

După proclamarea Pilonului european al drepturilor sociale în 2017, în cadrul summitului de la Göteborg, găzduit de prim-ministrul suedez Stefan Löfven, anul 2021 a fost marcat de progrese semnificative în vederea transformării acestui pilon într-o realitate pentru cetățenii UE.

Comisarul european Nicolas Schmit a dezvăluit în martie Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale. Acesta a fost urmat de Summitul social de la Porto, găzduit în luna mai de președinția portugheză, în cadrul căruia șefii de stat și de guvern și-au luat angajamente în materie de politică socială pentru următorul deceniu.

PSE se angajează să implementeze pe deplin Pilonul european al drepturilor sociale și să asigure că politica socială este o prioritate în cadrul procesului de elaborare a politicilor UE.

Europa, bolnavă de oboseală, are nevoie de viziunea părinților săi fondatori, a declarat joi Papa Francisc, la omilia Sfintei Liturghii celebrată în bazilica San Pietro cu participanții la adunarea Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE).

“Să ajutăm Europa de astăzi, bolnavă de oboseală, ca să regăsească chipul mereu tânăr al lui Isus și al Miresei sale”, a spus Papa Francisc, conform Vatican News.

În fața unei Europe ”bolnave de oboseală”, care a pierdut viziunea clarvăzătoare a fondatorilor, precum și în fața unei Biserici concentrate pe dezbateri și strategii cu ușile deseori închise și încuietorile schimbate, Papa Francisc a îndemnat la ”reconstrucție”.

Vatican News subliniază că președinților de Conferințe Episcopale, dar și fiecărui creștin european, papa Francisc a încredințat, practic, la omilia Sfintei Liturghii un întreit mandat pentru o reconstrucție a Europei: a reflecta, a reconstrui, a vedea.

Casa comună europeană trebuie ”să renunțe la conveniențele imediatului pentru a se întoarce la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori, o viziune profetică și de ansamblu, pentru că ei nu căutau consensul de moment, dar visau viitorul tuturor”, a spus el, nefiind pentru prima dată când Papa Francisc face trimitere la părinții fondatori ai UE.

”Acesta este felul în care au fost construite zidurile casei europene și numai în acest fel vor putea fi din nou consolidate”, a mai adăugat Suveranul Pontif

Lucrările adunării (23-26 septembrie) se desfășoară la Roma în contextul celei de-a 50-a aniversări a acestui Consiliu continental.

Anul trecut, înaintea unuia dintre summit-urile europene desfășurate în pandemie, Papa Francisc a îndemnat statele membre să mențină “unitatea fraternă la care au visat părinții fondatori ai Uniunii Europene”.

În 2019, după alegerile europene, Papa Francisc a avertizat că Uniunea Europeană riscă să-și piardă influența și însăși esența sa ca bloc unificat dacă liderii săi politici nu reînvie visurile părinților fondatori.

De la începutul pontificatului său, Papa Francisc a inițiat o apropiere a relației cu Uniunea Europeană, primindu-i în audiență la 25 martie 2017 pe toți liderii instituțiilor UE și pe șefii de stat sau de guvern, în aceeași zi în care liderii europeni au semnat Declarația de la Roma, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a semnării Tratatelor Fondatoare ale Comunităților Europene.

Cu acea ocazie, Suveranul Pontif le-a atras atenția liderilor europeni că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

“Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idealurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

În 2016, Papa Francisc a primit Premiul Charlemagne sau Carol cel Mare, acordat anual, începând din 1950, de oraşul german Aachen, celor care au contribuit la idealurile ce stau la baza Europei.