Paschal Donohoe, ministrul finanțelor publice și al reformei din Irlanda, a fost ales joi președinte al Eurogrupului, organismul UE care îi reunește pe cei 19 miniștri de finanțe din zona euro, pentru un mandat de doi ani și jumătate.

Donohoe, membru al Partidului Popular European, a obținut susținerea majorității miniștrilor de finanțe din zona euro într-o competiție cu omologii săi Nadia Calvino (Spania) și Pierre Gramegna (Luxemburg). De altfel, socialista Nadia Calvino a fost considerată marea favorită în cursa pentru înlocuirea fostului ministru de finanțe portughez Mario Centeno.

Donohoe va prelua mandatul de la Centeno la 13 iulie, iar prima reuniune a Eurogrupului pe care o va conduce va avea loc la 11 septembrie, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

I am deeply honored to be elected as the new President of the #Eurogroup. I look forward to working with all of my Eurogroup colleagues in the years ahead to ensure a fair and inclusive recovery for all as we meet the challenges ahead with determination pic.twitter.com/9k8EQfWSJa

— Paschal Donohoe (@Paschald) July 9, 2020

Victoria lui Paschal Donohoe, puternic susținut de Partidul Popular European, reprezintă o consolidare a PPE în arhitectura instituțională a Uniunii Europene, după ce în cadrul negocierilor de anul trecut a obținut doar președinția Comisiei Europene, iar anul acesta a preluat și președinția Comitetului European al Regiunilor.

Pe de altă parte, Paschal Donohoe este primul președinte al Eurogrupului care aparține PPE după Jean-Claude Juncker, cel care a inaugurat această funcție în 2005 și a deținut-o până în 2013. Ulterior, atât Jeroen Dijselboem, cât și Mario Centeno au ocupat această funcție fiind membri ai Partidului Socialiștilor Europeni.

Paschal Donohoe a fost numit ministru finanțelor în Irlanda în anul 2017.

Eurogrupul este un organism informal în care miniștrii statelor membre din zona euro discută probleme de interes comun în ce privește politica monedei unice. Eurogrupul se concentrează pe coordonarea strânsă a politicilor economice. De obicei, se reunește o dată pe lună, în ajunul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare.

În contextul crizei COVID-19, Eurogrupul a avut un rol important în ecuația negocierilor pentru a debloca sprijin financiar necesar statelor membre în scopul de a face față presiunii socio-economice și sanitare asupra sistemelor naționale și europene. Astfel, miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns în luna aprilie la un acord de 540 de miliarde de euro alocați sub forma a trei plase de siguranță: 240 de miliarde de euro disponibile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate, 200 de miliarde de euro prin intermediul garanțiilor furnizate de Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro din instrumentul SURE al Comisiei Europene pentru sprijinirea lucrătorilor și a companiilor.

De asemenea, Eurogrupului va juca un rol crucial și în arhitectura de consolidare a zonei euro, mai ales că Franța și Germania susțin un instrument bugetar al acestei zone, iar fostul ministru de finanțe german Wolfgang Schaueble, actual președinte al Bundestagului, a făcut recent un apel la realizarea Uniunii economice și monetare.

Europarlamentarul Vasile Blaga (PNL, PPE) subliniază că Parlamentul European a fost divizat între Est și Vest la votul pentru Pachetul de Mobilitate din cadrul sesiunii plenare din această săptămână și critică protecționismul într-o piață declrată ”liberă”.

“Estul a pierdut la vot chiar dacă, de această dată, s-au șters separațiile ideologice și a votat in corpore pentru apărarea drepturilor transportatorilor estici. Toate amendamentele depuse pentru a îndrepta unele prevederi discriminatorii pe care propunerea legislativă le conține au fost respinse. Orice persoană de bun simț înțelege că mii de camioane care circulă chiar și goale în mod obligatoriu o dată la opt săptămâni spre țara unde sunt înregistrate sunt o mare sursă de poluare, un adaos substanțial la trafic și o irosire aberantă de resurse. Unele prevederi par a fi cu dedicație pentru transportatorii din Est, care nu fac altceva decât să își desfășoare activitatea corect și onest pe o piață concurențială liberă. În esență, se practică protecționismul într-o piață declarată liberă”, a transmis deputatul european într-un comunicat de presă, remis Caleaeuropeana.ro.

Reamintim că Parlamentul European a aprobat miercuri, 9 iulie, toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Europarlamentarul liberal speră ca analiza Executivului European să răstoarne întregul proces: ”Mai rămâne speranța ca executivul european să arate adevărul în analiza de impact pe care trebuie să o realizeze până la finalul anului, așa cum a anunțat imediat după votul din Parlament comisarul pentru transporturi, Adina Vălean. Mai sunt 18 luni până la intrarea în vigoare a noilor regulamente deci ar mai fi timp ca ea să fie blocată prin orice mijloace”, a mai adăugat Vasile Blaga.

De asemenea, Vasile Blaga a făcut referire la cele nouă state europene care iau în calcul atacarea la Curtea Europeană de Justiție a Pachetului Mobilitate: ”Sunt sigur că cele nouă state care deja au făcut nenumărate demersuri pentru respingerea Pachetului Mobilitate în forma sa actuală iau în calcul atacarea acestuia la Curtea Europeană de Justiție.”

Citiți și: MAE, după votul Parlamentului European privind Pachetul de Mobilitate: România își rezervă dreptul unor acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, consideră că prevederile cu caracter restrictiv și disproporționat, incluse în versiunea finală a Pachetului Mobilitate I adoptată de Parlamentul European la data de 8 iulie, și ale căror implicații negative au fost semnalate anterior în mod repetat de autoritățile române, vor afecta funcționarea pieței interne și activitatea de transport rutier în Uniune, precum și îndeplinirea obiectivelor asumate de Uniunea Europeană în domeniul schimbărilor climatice, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, autoritățile române consideră regretabil faptul că, în ciuda demersurilor și argumentelor părții române și ale altor state membre afectate de Pachetul Mobilitate I efectuate și transmise pe parcursul negocierilor interinstituționale între Consiliul UE și Parlamentul European, nu a fost posibilă agrearea unor texte care să includă măsuri proporționale și echilibrate în vederea îmbunătățirii condițiilor de muncă în sectorul transporturilor și sprijinirii, în același timp, a competitivității companiilor, inclusiv cele românești, din sectorul transportului rutier.

În acest context, autoritățile române, prin Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe, își rezervă dreptul de a utiliza toate opțiunile de acțiune pe care le au la dispoziție, inclusiv introducerea de acțiuni la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. 

Pachetul Mobilitate I a fost lansat de Comisia Europeană în mai 2017. Acesta conține trei acte legislative referitoare la transportul rutier: Regulamentul PE  și al Consiliului de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier; Regulamentul PE și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor; Directiva PE și a Consiliului de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.

Pentru aceste acte legislative se aplică procedura de codecizie, fiind astfel necesar acordul atât al Consiliului, cât și al Parlamentului European (PE) pentru adoptarea textelor respective.

Poziția Consiliului asupra acestui Pachet a fost adoptată în decembrie 2018, iar prevederile cele mai problematice, precum obligația întoarcerii vehiculului la 8 săptămâni în statul de înmatriculare, obligația întoarcerii conducătorului auto la sediu la 3 sau 4 săptămâni (în funcție de situație), introducerea unei perioade de prohibiție de 4 zile pentru operațiunile de cabotaj, au făcut obiectul negocierilor interinstituționale cu Parlamentul European.

România s-a opus Pachetului final, alături de celelalte 8 state membre like-minded (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia), votând împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European. Pachetul final a fost însă adoptat de Consiliu cu votul majorității calificate a statelor membre.

Parlamentul European s-a pronunțat asupra pachetului final în sesiunea plenară din 8 iulie a.c. și a adoptat textele rezultate în urma negocierilor cu Consiliul. Aceasta reprezintă ultima etapă procedurală în procesul de adoptare a celor trei acte legislative din cadrul Pachetului Mobilitate I, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În perspectiva votului din Parlamentul European, miniștrii români ai transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor și, respectiv, afacerilor externe, alături de omologii din Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia, au transmis membrilor Parlamentului European, la 30 iunie a.c., o scrisoare în care au evidențiat implicațiile negative ale prevederilor restrictive din Pachet și au solicitat Parlamentului European reanalizarea acestora din perspectiva menținerii competitivității transportului rutier de mărfuri și a contribuției acestuia la obiectivele din domeniul schimbărilor climatice.