Comisia Europeană propune Consiliului să ridice măsurile de protecție adoptate în 2022 în ceea ce privește Ungaria în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, întrucât consideră că Ungaria a remediat vulnerabilitățile privind statul de drept care afectau bugetul UE.
În 2022, UE a suspendat fonduri de coeziune în valoare de 6,3 miliarde de euro destinate Ungariei, în cadrul mecanismului de condiționalitate, invocând deficiențe privind combaterea corupției, conflicte de interese și nereguli sistemice în domeniul achizițiilor publice, informează Euronews.
Prim-ministrul Péter Magyar, care a obținut o victorie electorală zdrobitoare în aprilie, și-a bazat campania electorală pe promisiunea de a debloca fondurile UE suspendate în timpul guvernării Orban.
„Ungaria a luat măsuri importante pentru consolidarea statului de drept și protejarea intereselor financiare ale Uniunii. Astăzi, propunem deblocarea sumei de 4,2 miliarde de euro și redeschiderea programelor Erasmus+ și Orizont Europa pentru studenții și cercetătorii maghiari. Mă bucur că aceștia vor beneficia din nou pe deplin de oportunitățile create de Uniunea noastră. Acest lucru demonstrează că reformele dau rezultate”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen într-un comunicat al instituției europene.
În cazul în care va fi adoptată de Consiliu, propunerea ar restabili angajamentele suspendate în cadrul politicii de coeziune, în valoare de 4,2 miliarde de euro, și ar reda Ungariei accesul la programele Erasmus+ și Orizont Europa pentru studenții și cercetătorii din universitățile administrate de fundațiile de interes public din Ungaria.
Comisia Europeană a evaluat măsurile corective notificate de Ungaria la 9 septembrie 2026, precum și punerea lor în aplicare, și a concluzionat că Ungaria a remediat deficiențele și lacunele identificate anterior în domenii precum achizițiile publice, cadrul anticorupție, riscurile de conflicte de interese și eficacitatea acțiunilor parchetului.
Potrivit Comisiei Europene, Ungaria a consolidat competențele Autorității pentru Integritate și accesul acesteia la datele necesare; a instituit un sistem cuprinzător de declarare a averii; a sporit transparența și a abordat riscurile de conflict de interese legate de fondurile de interes public, până la desființarea acestora; a extins controlul judiciar asupra deciziilor autorităților de anchetă și de urmărire penală; și a consolidat în mod semnificativ controalele asupra fondurilor UE, precum și transparența în domeniul achizițiilor publice și al cheltuielilor publice în general.
Pe lângă măsurile adoptate în temeiul Regulamentului privind condiționalitatea, aderarea Ungariei la Parchetul European, împreună cu noile norme privind beneficiarii efectivi și achizițiile publice, consolidează și mai mult lupta țării împotriva corupției și prevenirea conflictelor de interese, mai arată instituția europeană.
