Comisia Europeană a publicat Raportul de convergență pentru 2026, în care evaluează progresele înregistrate de statele membre din afara zonei euro în direcția adoptării monedei unice. În cazul României, Comisia a constatat că țara noastră nu îndeplinește în prezent condițiile necesare pentru aderarea la zona euro, în pofida unor progrese în reducerea deficitului bugetar.
România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice, țara aflându-se în continuare sub procedura de deficit excesiv, subliniază Comisia Europeană.
Deficitul bugetar s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, însă rămâne mult peste pragul de 3% prevăzut de regulile europene. Potrivit Comisiei, scăderea s-a datorat unei colectări mai bune a taxelor și măsurilor de consolidare fiscală adoptate în 2025.
Executivul european estimează că deficitul va continua să scadă, la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027, pe fondul efectelor măsurilor fiscale deja adoptate și al unor venituri suplimentare generate de creșterea TVA și a accizelor, majorarea impozitului pe dividende și alte modificări fiscale.
În iulie 2025, Consiliul UE a revizuit traiectoria de ajustare fiscală a României și a stabilit ca termen pentru corectarea deficitului excesiv anul 2030, când deficitul ar urma să ajungă la 2,8% din PIB. În iunie 2026, Comisia Europeană a concluzionat că România a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului.
Datoria publică a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată să ajungă la 61,6% în 2026. Comisia avertizează că riscurile privind sustenabilitatea finanțelor publice rămân ridicate, iar datoria ar putea urca la aproximativ 90% din PIB până în 2036.
Raportul semnalează, totodată, deficiențe persistente în cadrul fiscal al României, inclusiv în ceea ce privește funcționarea Consiliului Fiscal și gestionarea investițiilor publice.
Comisia Europeană arată că România nu îndeplinește nici criteriul privind stabilitatea cursului de schimb. Leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), etapa premergătoare adoptării monedei euro. În ultimii doi ani, moneda națională s-a depreciat cu aproximativ 5% față de euro, pe fondul incertitudinilor economice și politice.
De asemenea, România nu îndeplinește criteriul referitor la convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. În perioada iunie 2025 – mai 2026, rata medie a dobânzii pe termen lung a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1% stabilită la nivel european.
Raportul evidențiază și vulnerabilități economice persistente. Deficitul de cont curent a rămas ridicat, la 7,9% din PIB în 2025, iar Comisia consideră că România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice excesive, generate în principal de deficitul bugetar și de deficitul extern ridicate.
Deși economia românească este bine integrată cu zona euro prin comerț și investiții, Comisia notează că România înregistrează performanțe mai slabe decât multe state din zona euro în ceea ce privește calitatea instituțiilor publice, inclusiv în domeniul controlului corupției. Totodată, sectorul financiar rămâne mai puțin dezvoltat decât media zonei euro.
În ceea ce privește fondurile europene, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare de aproximativ 21,4 miliarde de euro, iar până în iunie 2026 fuseseră plătite circa 60% din fondurile alocate. Comisia apreciază că reformele și investițiile finanțate prin PNRR și politica de coeziune pot contribui la creșterea competitivității economiei și la reducerea disparităților regionale, însă subliniază că diferențele de dezvoltare dintre București și restul țării, precum și dintre mediul urban și cel rural, rămân semnificative.
Eurobarometru: sprijin global pentru moneda euro în statele membre din afara zonei euro
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, majoritatea cetățenilor (57%) din statele membre ale UE care nu au adoptat încă moneda euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra țărilor care o utilizează deja. Majoritatea consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru propria țară (51%) și pentru ei personal (52%).
În general, în ceea ce privește atitudinea față de introducerea monedei euro, 52 % dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro de către țara lor. Sprijinul este deosebit de pronunțat în Ungaria (80%) și România (65%), urmate de Suedia (51%), Polonia (43%) și Cehia (42 %). Favorabilitatea crește deosebit de puternic în Ungaria, în creștere cu 5 puncte față de anul trecut.
Eurobarometrul Flash 583 a fost realizat între 17 aprilie și 4 mai 2026 în cele cinci state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro: Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.
La peste 27 de ani de la introducerea monedei unice, euro a devenit un simbol puternic al identității Europei. În prezent, este moneda a 21 de state membre și peste 350 de milioane de persoane o utilizează în fiecare zi, fiind a doua cea mai utilizată monedă la nivel mondial. De-a lungul anilor, moneda euro a adus beneficii concrete cetățenilor și întreprinderilor prin consolidarea pieței unice, prin facilitarea comerțului și a investițiilor și prin promovarea stabilității prețurilor. De asemenea, a consolidat reziliența zonei euro printr-o coordonare economică mai strânsă și prin garanții financiare mai solide, oferind o bază solidă pentru creștere economică, locuri de muncă și prosperitate în întreaga Europă.
