În apele arctice din apropierea îndepărtatului arhipelag Svalbard, aliați NATO au detectat în această primăvară submarine rusești care efectuau exerciții pentru utilizarea unei arme secrete concepute să dezactiveze cablurile submarine de infrastructură critică fără a lăsa urme, au declarat pentru Reuters doi oficiali occidentali.
Operațiunea clandestină a fost desfășurată de GUGI, direcția rusă pentru operațiuni de război subacvatic, care a utilizat submersibile de mare adâncime pentru a simula folosirea tehnologiei sofisticate și distructive.
O operațiune comună a Marii Britanii, Norvegiei și Statelor Unite a urmărit și confruntat navele rusești, împiedicându-le să-și finalizeze exercițiul. Ulterior, navele au părăsit zona, potrivit oficialilor citați de Reuters.
Marea Britanie și Norvegia au anunțat în aprilie că au descoperit o operațiune rusă clandestină în apele arctice. Însă descoperirea noii arme, locația exactă a operațiunii și implicarea Statelor Unite nu fuseseră dezvăluite anterior.
Exercițiul a avut loc într-un moment în care oficiali occidentali din serviciile de informații se tem că Rusia își intensifică operațiunile de sabotaj în Europa și se pregătește pentru un eventual conflict cu NATO.
Doi oficiali occidentali au declarat că unii analiști ai serviciilor de informații americane sunt tot mai preocupați de posibilitatea ca Rusia să testeze clauza de apărare colectivă a NATO, cunoscută drept Articolul 5. În cazul unui astfel de scenariu, distrugerea cablurilor submarine ar putea reprezenta o componentă importantă a operațiunilor rusești.
Cablurile submarine, unele nu mai groase decât un furtun de grădină, sunt esențiale pentru conectivitatea globală la internet și pentru tranzacțiile financiare. Importanța lor economică și strategică le-a transformat în ținte în conflicte anterioare.
Două cabluri submarine de fibră optică, fiecare cu o lungime de aproximativ 1.400 de kilometri, leagă Svalbard de continentul norvegian și se află la adâncimi de până la 2.700 de metri. Acestea transportă cantități importante de date satelitare descărcate la stația SvalSat, cea mai mare stație terestră pentru comunicații prin satelit din lume.
Potrivit oficialilor occidentali, Rusia nu a avariat niciun cablu în timpul operațiunii. Exercițiul s-a concentrat pe simularea utilizării tehnologiei în eventualitatea unui conflict cu NATO, fără ca oficialii să ofere detalii despre modul în care funcționează aceasta.
„Prin operațiunea noastră comună, am transmis Rusiei un mesaj clar: nu poate opera în secret. Am transmis fără echivoc autorităților ruse că orice tentativă de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată și va avea consecințe”, a declarat ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik.
Securitatea infrastructurii submarine a devenit o prioritate pentru aliații NATO după distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream care alimentau Germania cu gaz rusesc.
Începând din 2023, tot mai multe nave au fost observate deplasându-se lent deasupra sau în apropierea unor infrastructuri submarine sensibile, inclusiv conducte, cabluri electrice și cabluri de telecomunicații, pentru a le cartografia. Experții în securitate consideră că o astfel de activitate poate reprezenta o etapă de pregătire pentru eventuale operațiuni de sabotaj.
Activitățile suspecte și incidentele care au afectat unele cabluri au determinat NATO și aliații europeni să consolideze monitorizarea infrastructurii submarine. În ianuarie anul trecut au fost lansate inițiative precum Baltic Sentry, a NATO, și Nordic Warden, coordonată de Marea Britanie, care reunesc forțe navale pentru patrularea și protejarea infrastructurii critice.
