Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) a organizat marți, 8 septembrie, o dezbatere privind oportunitățile și provocările industriei farmaceutice germane în România. Discuțiile au vizat necesitatea unei finanțări predictibile a sistemului de sănătate, stimularea investițiilor și a cercetării-dezvoltării, dar și consolidarea parteneriatului dintre autorități și mediul privat pentru facilitarea accesului pacienților la tratamente inovatoare.
Președintele AHK România, Volker Raffel, consideră că inovația este necesară „în toate domeniile economiei, întrucât salariile comparativ scăzute nu mai sunt suficiente pentru a impulsiona creșterea economică, în condițiile în care nivelul de trai a crescut din fericire. În domeniul energiei, se spune mereu că investițiile sunt bune, dar sunt scumpe. Dar dacă nu investim în centralele noi de energie electrică si în rețele, nu se poate livra consumatorului final suficientă energie. Și fac o paralelă cu domeniul sănătății: dacă nu descoperim la timp bolile grave, mai târziu costurile de tratament vor fi mai ridicate”.
Potrivit statisticilor în Europa, patru boli netransmisibile majore, respectiv bolile cardiovasculare, cancerul, boala pulmonară obstructivă cronică și diabetul, generează pierderi economice estimate la aproximativ 4% din PIB.
La rândul său, directorul general al AHK România, Sebastian Metz, estimează că cel mai valoros tratament este prevenția: „Investind în educație, screening și diagnostic precoce, înseamnă mai puțină suferințe mâine și costuri semnificativ mai mici pentru pacienți, familii și sistemul medical. Firmele germane din România dețin tehnologiile necesare pentru a efectua tratamente inovative, însă caută și parteneri de încredere în domeniul guvernamental”.
Reprezentanții companiilor din domeniul farmaceutic, Roche România și Merck România, au abordat mai multe aspecte cheie care ar putea îmbunătăți situația pacienților în România și în general în Europa, de la siguranța lanțurilor de aprovizionare la finanțarea sistemului de sănătate și importanța susținerii cercetării-dezvoltării în acest domeniu.
În viziunea Roche România, producția de medicamente ar trebui în mare parte să aibă loc în Europa în actualul context geopolitic: „Sectorul sănătății și industria farmaceutică inovatoare trebuie tratate ca un pilon de securitate strategică, cu o importanță la fel de critică precum apărarea sau infrastructura energetică. România are oportunitatea valoroasă de a deveni un hub regional de inovare și reziliență medicală în cadrul Uniunii Europene, însă acest lucru necesită o schimbare fundamentală de paradigmă: sănătatea nu trebuie privită ca un cost bugetar, ci ca o investiție strategică cu un randament direct în economie și în bunăstarea populației. Pentru a garanta independența strategică a Europei și siguranța lanțurilor de aprovizionare, este esențial să consolidăm producția internă și accesul la soluții medicale avansate, printr-un parteneriat predictibil între autorități și mediul de afaceri”, a transmis Frank Loeffler, general manager al Roche România.
- Pe de altă parte, finanțările pe partea de cercetare-dezvoltare în industria farmaceutică au crescut în ultimii ani. În Europa s-au investit aproximativ 55 miliarde euro în 2024 în activități de cercetare și dezvoltare, în timp ce peste 840.000 de angajați lucrează în C&D.
- În ceea ce privește evoluția investițiilor, între 2010 și 2022 acestea au crescut în Europa cu o medie anuală de 4,4%. În Statele Unite ritmul a fost și mai ridicat, de 5,5%, iar China se remarcă printr-o creștere, de 30,7% în ultimii zece ani.
- În România, industria farmaceutică inovatoare contribuie cu aproximativ 5% la produsul intern brut al României și susține aproximativ 57.000 de locuri de muncă, direct sau indirect, prin intermediul companiilor din sector.
„Printre măsurile care ar putea stimula dezvoltarea sectorului se numără facilitățile fiscale la achiziția de medicamente inovative”, au subliniat membrii comunității AKH România.
În același timp, accelerarea activităților de cercetare și dezvoltare și a studiilor clinice reprezintă alte direcții importante de viitor. În acest moment, multe medicamente și molecule inovatoare nu sunt încă disponibile pentru pacienții din România.
„În opinia mea, ar trebui să colaborăm cu factorii de decizie, cu profesioniștii din domeniul sănătății, cu asociațiile de pacienți și cu partenerii din industrie pentru a schimba modul în care este percepută sănătatea – nu ca pe un cost, ci ca pe o investiție pe termen lung. Investițiile în sănătatea populației consolidează participarea pe piața muncii, stimulează productivitatea și susțin o creștere economică durabilă și prosperitatea pentru toți cetățenii”, a menționat dr. Oussama Jabri, director general Merck România.
Mutarea producției cât mai aproape în Europa este un deziderat pentru securitatea furnizării medicamentelor, mai transmit membrii AKH România.
Comunitatea AKH România a făcut apel la predictibilitate pe termen lung: „Doar într-un astfel de cadru, companiile din sectorul privat își pot face planurile de afaceri, pot evalua investițiile necesare și pot lua decizii care să contribuie la dezvoltarea economiei și a sistemului de sănătate.”
