Din aprilie 2025, peste 200 de pacienți diagnosticați cu cardiomiopatie hipertrofică au început să beneficieze de un tratament inovator, prin intermediul unui program de donații derulat de compania producătoare, care a pus la dispoziție peste 4.000 de cutii, în contextul în care țara noastră nu decontează încă medicamentul. Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb România și președinte Local American Working Group (LAWG), a explicat de ce programul de donații a fost prelungit pentru pacienți și a făcut apel la acțiune pentru prioritizarea tratamentelor fără alternativă terapeutică în procesul de decontare.
- Programul de donații, aprobat inițial pentru o perioadă de un an, a fost prelungit în contextul în care accesul pacienților la tratamentul compensat a continuat să întârzie.
- Potrivit lui Cătălin Radu, deși tratamentul cu mavacamten este desemnat ca fiind „fără alternativă terapeutică reală”, acesta nu a fost considerat prioritar în procesul de decontare.
„Din păcate, s-a menționat inclusiv Ordinul 861. Cred că s-a întâmplat o scăpare majoră acolo, pentru că acest tip de medicament, unde nu există alternativă terapeutică reală pentru boala respectivă, n-a fost considerat prioritar. De atunci, tot încercăm să arătăm că acești pacienți merită altceva decât să se transforme într-o statistică tristă, dureroasă. Tot de-aia am prelungit donația, care inițial era aprobată intern pentru un an”, a semnalat Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb România și președinte Local American Working Group (LAWG), în cadrul Mesei Rotunde „Cardiomiopatia hipertrofică contează, România acționează!” sub auspiciile Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, eveniment organizat de Revista Politici de Sănătate.
De ce nu mai pot continua donațiile
„Noi, față de ceea ce am donat până acum, nu mai avem, spuneam, acele proceduri interne. Nu mai avem posibilitatea. Nu mai avem nicio șansă. Ultima oară, ca să prelungim donația, am ajuns până la CEO-ul companiei. A fost un mod foarte, să-i spunem, neplăcut de a pune România pe harta CEO-ului din America. Dar am făcut aceste demersuri și le-aș face oricând și altădată. Însă acum chiar nu mai avem cum să mergem mai departe”, a mai explicat Cătălin Radu.
Doar două țări europene nu au decontat acest tratament: „În acest moment, a mai rămas România alături de Letonia, care nu decontează tratamentul. În rest, toată Europa este verde. Toată Uniunea Europeană plus Marea Britanie. Toți au găsit de cuviință să aprobe acest medicament”.
„E nevoie de acțiune. (…) Așa cum s-a întâmplat eroarea în Ordinul 861, la fel, cred că se poate remedia”, a conchis directorul general al Bristol Myers Squibb România.
Costul lunar pentru acest tratament este de aproximativ 9.000 de lei. Din octombrie, pacienții cu cardiomiopatie hipertrofică sunt nevoiți fie să dea statul în judecată, fie să își plătească singuri tratamentul, fie să renunțe la tratament până când acesta va fi introdus pe lista medicamentelor compensate și gratuite.
