Ceuta cere ajutorul UE pentru securizarea frontierei și gestionarea crizei umanitare provocate de afluxul de migranți: Suntem „în pragul colapsului”. Dacă Ceuta cade, Europa cade

Președintele enclavei spaniole Ceuta, Juan Jesus Vivas, a cerut Uniunii Europene fonduri pentru securizarea frontierei și gestionarea crizei umanitare provocate de sosirea a aproximativ 80.000 de migranți în 30 iulie. Oficialul acuză Marocul că urmărește sufocarea enclavei printr-o „politică de hărțuire”, potrivit Euronews.

Vivas s-a întâlnit marți, la Bruxelles, cu trei comisari europeni și cu mai mulți eurodeputați, cărora le-a solicitat sprijin pentru returnarea migranților intrați ilegal și pentru restabilirea unei situații normale în Ceuta.

Mii de cetățeni din afara UE, printre care și minori neînsoțiți, se află în continuare în enclavă. Criza din 30 iulie s-a soldat și cu moartea pe mare a peste 150 de persoane.

„Ceuta este în pragul colapsului”, a avertizat Juan Jesus Vivas.

Liderul enclavei s-a distanțat astfel de abordarea guvernului de la Madrid, care continuă să considere Marocul un partener de încredere în combaterea migrației ilegale. Aceeași poziție este susținută și de Comisia Europeană.

Spania nu a acuzat oficial Marocul pentru afluxul masiv din Ceuta, deși a descris incidentul drept o încălcare a integrității sale teritoriale. Autoritățile de la Madrid au indicat drept cauze principale informațiile false răspândite pe rețelele sociale și activitatea traficanților de persoane.

Vivas susține însă că administrația premierului Pedro Sanchez nu a reacționat corespunzător nici înaintea crizei, nici în timpul acesteia și nici ulterior. El a invocat inclusiv un raport al poliției, ajuns în presă, care ar sugera că forțele marocane au avut un rol în desfășurarea evenimentelor.

„Guvernul ar trebui să explice de ce refuză să considere Marocul responsabil, fie direct, fie prin inacțiune, pentru această invazie”, a declarat președintele enclavei.

Potrivit acestuia, Rabatul aplică o „politică de hărțuire” împotriva Ceutei, iar locuitorii se tem că un nou aflux de mari proporții s-ar putea produce în orice moment.

„UE ar trebui să îi transmită Marocului că orice cooperare fructuoasă și reciproc avantajoasă începe prin respectarea frontierelor noastre”, a afirmat Vivas într-o conferință de presă organizată la Parlamentul European.

Oficialul nu a cerut suspendarea finanțării europene acordate Marocului, așa cum a solicitat partidul spaniol de extremă dreapta Vox. UE alocă în prezent 160 milioane de euro pentru sprijinirea strategiei marocane de gestionare a migrației până în 2027.

În schimb, Vivas a cerut fonduri europene pentru construirea și consolidarea infrastructurii de frontieră, precum și pentru administrarea situației umanitare. El a solicitat și o prezență permanentă în Ceuta a Agenției Uniunii Europene pentru Azil și a Frontex, agenția responsabilă de protejarea frontierelor externe ale UE.

Juan Jesus Vivas a discutat cu comisarii europeni Andrius Kubilius, Magnus Brunner și Dubravka Šuica. Potrivit liderului enclavei, cei trei și-au exprimat sprijinul pentru Ceuta, însă Comisia Europeană nu a făcut deocamdată niciun angajament concret.

Bruxelles-ul urmează să trimită în această săptămână o misiune tehnică în Ceuta pentru evaluarea situației, a anunțat un purtător de cuvânt al Comisiei.

Ceuta și Melilla formează singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Vivas consideră că cele două enclave ar trebui să primească un statut special în cadrul UE, iar normele europene privind migrația să fie adaptate particularităților lor.

„Situația este de nesuportat. Avem nevoie de sprijinul UE pentru a reveni la normalitate. Dacă Ceuta cade, Europa cade”, a avertizat el.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Alexandra Loy
Alexandra Loy
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Articole Populare