Europenii își doresc cu ardoare o Europă puternică, unită și independentă, dar au îndoieli cu privire la posibilitatea ca acest lucru să devină realitate, relevă un studiu realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), un think-tank paneuropean independent, care sugerează că o criză de încredere la nivel continental creează un teren fertil pentru discursurile de extremă-dreapta privind declinul, informează The Guardian.
Studiul, bazat pe 5.800 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, precum și pe analizarea modului în care se discută despre Europa în sfera politică și în mass-media din 15 țări, prezintă imaginea unui public ambițios, dar deziluzionat.
Studiul a constatat că 68% dintre respondenți au vorbit despre Europa în termeni de „deteriorare generală sau pierdere a normalității”, comparativ cu doar 12 % care au declarat că privesc momentul actual ca pe o perioadă de „trezire și reînnoire europeană”.
Mulți au admis provocările majore cu care se confruntă Europa, printre care războiul (43%), presiunile economice (33%) și necesitatea unei mai mari autonomii internaționale (29%). Totuși, 74% au afirmat că Europa nu gestionează bine aceste provocări, iar 56% consideră că viitorul său este „în pericol”.
Problema nu este lipsa de ambiție: un procent copleșitor de 73% dintre respondenți împărtășesc o viziune europeană puternică privind unitatea și integrarea politică (35%), pacea și securitatea (28%) sau prosperitatea (19%), în timp ce doar 13% speră la „mai puțină Europă” sau la dizolvarea UE.
Pentru mulți, afirmă autorul studiului, Pawel Zerka, cercetător principal la grupul de reflecție Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), problema nu este „că au încetat să-și dorească o Europă mai puternică, ci că nu mai cred că acest lucru este realizabil”.
Rezultatul, adaugă Zerka, este o „lipsă de imaginație”. Oamenii își pot imagina felul de Europă pe care și-l doresc, dar le este greu să-și imagineze o cale credibilă între situația actuală și cea pe care și-o doresc. Acestea sunt chestiuni de politică, nu doar de comunicare.
Studiul a clasificat alegătorii europeni în patru categorii. Cei „optimiști” (19%) sunt pro-europeni convinși, care consideră crizele actuale drept un catalizator pentru o uniune mai puternică și mai integrată. Cei „pesimiști” (39%) cred că zilele de glorie ale Europei au trecut.
Aproape jumătate dintre cetățenii din Franța, Germania și Italia – și aproape toți cei care au votat pentru partide de extremă-dreapta, precum AfD din Germania, RN din Franța, PVV din Țările de Jos și Reform UK din Regatul Unit – se încadrează în categoria „pesimiști”, 83% dintre aceștia vorbind despre Europa în termeni de pierdere și declin.
Cei „deconectați” (12%) sunt, în general, alegători apatici pentru care integrarea UE este un zgomot de fundal îndepărtat, iar cei „incerti” (31%) împărtășesc valorile pro-europene, dar se îndoiesc de capacitatea continentului de a acționa cu hotărâre, de a asigura siguranța cetățenilor sau de a-și apăra valorile.
Aproape o treime (32%) dintre respondenții din toate țările incluse în sondaj au menționat „lentoarea Europei” în răspunsurile lor.
Studiul vine cu o săptămână înainte ca președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să susțină în fața Parlamentului European reunit la Strasbourg discursul privind Starea Uniunii, prin care face un bilanț al realizărilor și trasează liniile viitoarelor inițiative majore.
