Comisia Europeană a adoptat miercuri propunerea pentru un nou regulament privind achizițiile publice, care va reuni normele existente într-un cadru unic, va reduce numărul procedurilor și va acorda o importanță mai mare calității, securității și rezilienței. Reforma ar urma să genereze economii administrative de 650 de milioane de euro anual.
Piața achizițiilor publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene și acoperă domenii esențiale, de la transporturi, infrastructură și energie până la școli, spitale și alte servicii publice.
Prin noul regulament, Comisia urmărește să transforme achizițiile publice într-un instrument mai eficient pentru investiții și pentru îndeplinirea obiectivelor economice, sociale, de mediu și de securitate ale UE.
„În fiecare an, Europa cheltuiește sute de miliarde de euro prin intermediul achizițiilor publice. Acești bani trebuie să lucreze mai mult pentru Europa. Prin această reformă, reducem birocrația, oferind achizitorilor publici mai multă flexibilitate și facilitând competitivitatea IMM-urilor noastre pe piața unică. Și facem o alegere politică clară: Banii publici europeni ar trebui, ori de câte ori este posibil, să creeze locuri de muncă, investiții și oportunități în Europa, mai degrabă decât să completeze registrele de comenzi ale concurenților noștri.”, a declarat Stéphane Séjourné, Vicepreședinte executiv pentru prosperitate și pentru strategia industrială
Propunerea a fost elaborată în urma consultărilor cu autoritățile contractante, companiile, sindicatele și organizațiile societății civile.
Cele trei directive existente, referitoare la achizițiile publice, utilități și concesiuni, precum și dispozițiile în materie cuprinse în aproximativ 20 de acte sectoriale vor fi reunite într-un singur regulament, direct aplicabil în toate statele membre.
Trecerea de la directive, care trebuie transpuse în legislațiile naționale, la un regulament urmărește să reducă diferențele de aplicare dintre state și să creeze un cadru mai coerent și mai previzibil la nivelul pieței unice.
Numărul procedurilor de achiziții publice va fi redus de la cinci la trei, iar autoritățile contractante vor avea mai multă flexibilitate pentru a le adapta la caracteristicile fiecărui contract.
Înainte de lansarea unei proceduri, autoritățile vor putea consulta piața pentru a afla ce produse, servicii sau soluții sunt disponibile. De asemenea, ele vor putea negocia cu ofertanții pe parcursul procedurii, cu respectarea cerințelor de transparență.
Pe lângă procedura deschisă, care va rămâne formula standard, regulamentul introduce o procedură dinamică. Autoritatea contractantă va putea constitui în prealabil un grup de companii care îndeplinesc anumite criterii, iar achizițiile individuale vor putea fi realizate ulterior, mai rapid, din această categorie de operatori eligibili.
Va exista și o procedură specială pentru dezvoltarea și cumpărarea unor produse sau servicii inovatoare care nu sunt încă disponibile pe piață, precum și norme adaptate situațiilor de urgență.
Una dintre schimbările centrale ale reformei este trecerea de la atribuirea contractelor pe baza celui mai mic preț la folosirea, ca metodă standard, a celui mai bun raport între preț și calitate.
Criteriile de calitate vor trebui să reprezinte cel puțin 30% din evaluarea unei oferte. Pentru contractele care presupun utilizarea intensivă a forței de muncă, ponderea minimă va crește la 50%, pentru a limita presiunea pe care competiția bazată predominant pe preț o poate exercita asupra salariilor și condițiilor de muncă.
Autoritățile contractante vor putea stabili criteriile relevante pentru fiecare achiziție, luând în considerare caracteristicile tehnice și funcționale, protecția mediului, aspectele sociale, inovarea, securitatea, reziliența sau preferința europeană.
Regulamentul introduce însă un mecanism de tipul „respectă sau explică”. Autoritățile vor putea renunța la ponderea minimă acordată calității numai dacă explică modul în care aceasta este garantată prin alte mijloace, precum stabilirea unor cerințe tehnice minime.
Comisia estimează că simplificarea cadrului va genera economii administrative de aproximativ 650 de milioane de euro în fiecare an. Din această sumă, 80 de milioane de euro ar reprezenta reducerea costurilor suportate de achizitorii publici, iar 570 de milioane de euro, economiile realizate de operatorii economici.
Un rol central îl va avea crearea unei piețe digitale integrate a achizițiilor publice, formată din platformele electronice naționale și regionale interconectate.
Comisia nu intenționează să înlocuiască cele 123 de platforme de achiziții publice existente în statele membre cu un sistem unic administrat de la Bruxelles. Platformele vor trebui însă să devină interoperabile, astfel încât autoritățile și companiile să poată accesa prin sistemul pe care îl utilizează proceduri desfășurate în întreaga UE.
Întreprinderile vor putea depune oferte prin oricare dintre platformele conectate, iar principiul „doar o singură dată” ar urma să elimine solicitările repetate pentru aceleași informații și documente. Sistemul va permite și verificarea automată a criteriilor de excludere.
Interconectarea platformelor va facilita participarea transfrontalieră și ar trebui să mărească numărul ofertelor primite de autoritățile contractante. În același timp, datele colectate vor putea fi analizate pentru identificarea unor posibile fraude, înțelegeri între ofertanți, acte de corupție sau alte nereguli.
Mai multă flexibilitate pentru achizitorii publici va fi însoțită astfel de cerințe sporite privind transparența și răspunderea.
Propunerea acordă o importanță mai mare securității economice și riscurilor geopolitice asociate contractelor publice. Autoritățile vor putea, iar în anumite situații vor fi obligate, să evalueze amenințările referitoare la securitatea Uniunii sau a statelor membre, protejarea informațiilor sensibile, securitatea cibernetică și influența nejustificată exercitată de țări terțe.
Pentru contractele referitoare la infrastructuri critice se vor aplica prevederi suplimentare privind diversificarea lanțurilor de aprovizionare, reducerea dependențelor, securitatea aprovizionării și pregătirea pentru situații de criză.
Regulamentul creează și un cadru orizontal pentru aplicarea preferinței europene, cu respectarea angajamentelor internaționale ale UE în materie de achiziții publice.
Cadrul va clarifica ce operatori și produse beneficiază de acces la piața europeană în temeiul Acordului privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului sau al acordurilor comerciale încheiate de Uniune.
Comisia va putea restricționa accesul operatorilor dintr-o țară terță dacă o analiză arată că aceasta nu oferă companiilor europene un acces echitabil la propria piață, în conformitate cu angajamentele asumate.
Restricțiile vor putea fi introduse și atunci când sunt necesare pentru eliminarea unor dependențe care amenință securitatea aprovizionării sau pentru protejarea intereselor de securitate economică ale Uniunii.
Regulamentul nu introduce însă o obligație generală de a cumpăra exclusiv produse europene. El oferă autorităților instrumente și siguranță juridică pentru aplicarea unei preferințe europene acolo unde aceasta este permisă sau prevăzută de legislația sectorială.
Propunerea adoptată de Comisia Europeană urmează să fie negociată de Parlamentul European și Consiliul UE. Noile norme vor deveni aplicabile numai după adoptarea formei finale a regulamentului de către cele două instituții.
