Alexandra Rogobete, fost ministru al Sănătății, subliniază că reformele în sănătate nu se fac prin tăieri, ci prin construcție, investiții și viziune.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, acesta evidențiază că „bugetul sănătății nu este și nu va fi niciodată un Excel perfect predictibil”, ci este „unul dintre cele mai dinamice și volatile bugete ale statului”.
Mesajul său vine în contextul în care se apropie rectificarea bugetară.
„Poți face estimări pe baza anilor anteriori, dar nu poți ști cu exactitate câți pacienți se vor îmbolnăvi, câte urgențe vor ajunge în UPU, care va fi încărcarea ATI, câte accidente colective vor exista sau câți oameni vor avea nevoie de tratamente costisitoare”, explică Rogobete.
Fostul ministru al Sănătății dă drept exemplu cheltuielile pentru tratamentele oncologice, care au crescut în ultimii ani, pe fondul creșterii ratei de depistare timpurie a bolii.
„În oncologie vedem perfect acest mecanism. Consumul pentru tratamentul medicamentos a crescut de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depășește 10,3 miliarde. De ce? Pentru că România și-a dezvoltat capacitatea de diagnostic: mai multe CT-uri, RMN-uri, PET-CT-uri, laboratoare performante, screening și diagnostic mobil. Încǎ nu suficiente, dar mult mai multe ca acum 5 ani! O dezvoltare vizibilǎ și normalǎ! Diagnosticăm mai mulți pacienți și îi diagnosticăm mai repede.
În paralel, am dezvoltat capacitatea de tratament: spitale și secții modernizate, blocuri operatorii, ATI, radioterapie și acces la terapii moderne. Mai mulți pacienți diagnosticați înseamnă mai mulți pacienți tratați. Iar mai mulți oameni tratați înseamnă, firesc, costuri mai mari”, a detaliat Alexandru Rogobete.
În context, fostul ministru al Sănătății îi critică pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, pentru că privesc evoluția cheltuielilor în sănătate „exclusiv contabil”.
„Când privești această evoluție aproape exclusiv contabil și o prezinți ca pe o anomalie care trebuie tăiată, nu înțelegi mecanismul unui sistem de sănătate care și-a crescut capacitatea de a diagnostica și trata. Iar când vii cu teoria că un medicament poate fi înlocuit cu <<unul și jumătate sau două>> mai ieftine pentru că fac aproximativ același lucru, demonstrezi exact această lipsă de viziune. Medicina nu se face cu aproximații. Sănătatea nu se reformează cu barda. Și asta nu este reformă”, spune Rogobete.
Acesta nu respinge nevoia de a elimina risipa, dar evidențiază că „reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienților pentru ca un tabel să arate mai bine”.
„Sigur că trebuie eliminată risipa. Trebuie negociate prețurile și folosite genericele și biosimilarele acolo unde sunt indicate medical. Trebuie urmărit fiecare leu public. Dar reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienților pentru ca un tabel să arate mai bine. Adevărata reformă înseamnă să diagnostichezi mai devreme, să tratezi mai eficient și să construiești un sistem sustenabil. Pentru că diagnosticul precoce poate însemna tratamente mai eficiente, mai puține complicații, recuperare mai rapidă și oameni care se întorc mai repede la familiile și locurile lor de muncă. Domnule Bolojan, domnule Moldovan, sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri. Este un sistem viu, construit pentru oameni. Riști sănătatea și viața oamenilor. România trebuie să continue să construiască”, a conchis Alexandru Rogobete.