Românii susțin consolidarea apărării europene și o implicare mai mare a Statelor Unite în securitatea continentului, însă au puțină încredere în pregătirea propriei țări pentru o criză majoră sau război, potrivit raportului GLOBSEC Trends 2026, publicat vineri, 13 noiembrie. În România, 82% dintre respondenți se pronunță în favoarea unei armate a Uniunii Europene, cel mai ridicat procent dintre statele membre incluse în cercetare, dar numai 24% consideră țara pregătită pentru o criză majoră de securitate.
Ajuns la a 11-a ediție, raportul realizat de Centrul pentru Democrație și Reziliență al GLOBSEC este cel mai amplu de până acum. Cercetarea acoperă 14 țări și oferă, pentru prima dată în această serie, o perspectivă transatlantică asupra atitudinilor față de democrație, securitate, NATO, Uniunea Europeană, războiul din Ucraina și inteligența artificială.
Principala constatare este că dorința unei Europe care își asumă mai multă responsabilitate pentru propria securitate depășește încrederea în capacitatea acesteia de a o face. Peste opt din zece respondenți europeni consideră că țările europene ar trebui să își asume responsabilități mai mari dacă SUA își reduc implicarea, dar numai aproximativ jumătate cred că Europa și-ar putea asigura securitatea fără un sprijin american puternic.
România reflectă acest decalaj: 88% din respondenți susțin asumarea unei responsabilități europene mai mari în cazul reducerii rolului SUA, în timp ce 52% cred că țările europene și-ar putea asigura securitatea fără un sprijin puternic din partea Washingtonului.
Sprijinul pentru consolidarea apărării se reduce și atunci când sunt luate în calcul costurile sociale. În România, 65% susțin creșterea cheltuielilor militare, dar procentul scade la 45% dacă aceasta presupune reducerea cheltuielilor pentru sănătate sau protecție socială. Tendința este similară în țările europene membre NATO analizate, unde media scade de la 61% la 44%.
În același timp, 69% dintre români susțin reintroducerea sau extinderea serviciului militar obligatoriu. În țările fără un asemenea sistem în care a fost adresată întrebarea, sprijinul mediu este de 64%.
Neîncrederea în pregătirea statului rămâne însă pronunțată. Procentul de 24% înregistrat în România este sub media de aproximativ o treime la nivelul celor 14 țări. Mai mulți români, 37%, se consideră personal pregătiți pentru o criză majoră sau o urgență de securitate.
O Europă mai puternică, fără renunțarea la relația cu SUA
Raportul arată că tensiunile cu Washingtonul nu anulează importanța acordată relației transatlantice. Peste o treime dintre respondenții europeni percep SUA ca pe o amenințare la adresa securității propriei țări, proporție care ajunge la 52% în Germania. Totuși, peste trei sferturi consideră important rolul american în securitatea Europei.
România se numără printre țările cu cea mai mare încredere în relația cu Washingtonul: 85% consideră important rolul SUA în securitatea europeană, 74% le văd drept un partener de securitate de încredere pentru Europa, iar 55% doresc o implicare americană mai mare.
Totodată, 65% dintre respondenții români indică SUA printre cei mai importanți parteneri strategici ai țării, cea mai ridicată proporție din regiunea analizată.
Încrederea în NATO este, de asemenea, puternică: 84% dintre români consideră că apartenența la Alianță reduce probabilitatea unui atac asupra țării, procent egal cu cel din Ungaria și peste cele din Lituania, de 80%, și Polonia, de 79%.
Securitatea Ucrainei contează pentru Europa, dar sprijinul nu este uniform
Aproximativ șase din zece respondenți consideră că lupta Ucrainei este importantă pentru securitatea propriei țări, iar Rusia rămâne principala amenințare externă, fiind percepută astfel de peste două treimi dintre cei intervievați.
În privința continuării sprijinului european pentru Kiev indiferent de implicarea SUA, România se situează sub media europeană: 54% susțin această opțiune, față de 62% în medie. Prin comparație, procentul ajunge la 78% în Regatul Unit, 74% în Lituania și 70% în Polonia.
Totuși, raportul avertizează că recunoașterea amenințării ruse nu împiedică răspândirea justificărilor Kremlinului pentru război. Peste o treime dintre respondenți acceptă narațiunea potrivit căreia Occidentul ar fi provocat invazia.
În România, 78% atribuie Rusiei responsabilitatea principală pentru război, dar 34% consideră că europenii și americanii au provocat invazia. De asemenea, 43% acceptă afirmația că presupusa oprimare a minorităților vorbitoare de rusă ar justifica atacul. Afirmațiile au fost evaluate separat, astfel încât răspunsurile nu reprezintă opțiuni care se exclud reciproc.
Susținerea democrației depășește încrederea în funcționarea ei
O discrepanță similară apare între atașamentul față de democrație și evaluarea modului în care aceasta funcționează. La nivelul celor 14 țări, numai 8% consideră că democrația din propria țară funcționează pe deplin.
În România, 78% spun că democrația este întotdeauna preferabilă oricărei alte forme de guvernare, însă numai 30% consideră că aceasta este puternică, mai degrabă decât amenințată, acesta fiind totodată cel mai redus procent dintre statele UE incluse în sondaj. În plus, doar 40% cred că alegerile sunt libere, corecte și reflectă voința populației.
În același timp, numai 6% dintre respondenții români consideră că democrația funcționează pe deplin, iar 46% spun că, deși are unele probleme, în general funcționează. În schimb, 35% consideră că are probleme majore și, în general, nu funcționează, iar 14% spun că țara nu este deloc o democrație.
Cercetarea a fost realizată de HarrisX în perioada 11–19 mai 2026, online, pe un total de 13.730 de respondenți din 14 țări. În România au fost intervievate 1.010 persoane, marja de eroare indicată de autori fiind de ±3,1 puncte procentuale. GLOBSEC precizează că posibilitatea comparațiilor cu edițiile anterioare este limitată, deoarece acestea utilizau interviuri telefonice.
