Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat publicației Financial Times, că România își dorește o prezență militară americană mai puternică și că a propus administrației de la Washington o formulă de împărțire a costurilor pentru staționarea trupelor SUA. Șeful statului a vorbit despre amenințarea reprezentată de Rusia, securitatea la Marea Neagră și evoluția relațiilor cu administrația Donald Trump, în contextul reducerii contingentului american din România și al vizitei recente a subsecretarului american al apărării, Elbridge Colby.
„Am propus anumite cifre… privind trupele, privind împărțirea costurilor”, a declarat Nicușor Dan pentru Financial Times, făcând referire la o formulă similară celei avansate anterior de Polonia. „Ne dorim mai mulți militari americani și capacități militare cu o putere de foc mai mare”, a afirmat președintele.
Potrivit precizărilor Administrației Prezidențiale, efectivele americane desfășurate în prezent în România numără 1.172 de militari, în scădere față de contingentul anterior, de aproximativ 1.700 de militari. Palatul Cotroceni a indicat că oferta României privind împărțirea costurilor ar putea avea în vedere o contribuție similară celei propuse de Polonia.
Propunerea a fost prezentată de Nicușor Dan subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, în timpul vizitei oficialului american în Polonia și România, cele mai populate state de pe flancul estic al NATO. Deplasarea a avut ca obiectiv evaluarea provocărilor de securitate din regiune și a angajamentelor aliaților în materie de apărare.
În interviu, șeful statului a afirmat că politica externă a Bucureștiului este „foarte, foarte asemănătoare” cu cea a Poloniei, în special în ceea ce privește evaluarea amenințării ruse.
„Înțelegem amenințarea reprezentată de Rusia și înțelegem modul în care războiul din Ucraina ne amenință securitatea”, a declarat Nicușor Dan.
Războiul din Ucraina a amplificat riscurile de securitate în regiunea Mării Negre, drone rusești prăbușindu-se în repetate rânduri pe teritoriul României, în timp ce nave comerciale au fost lovite în largul coastelor țării.
„Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina. La fel ca în cazul dronelor aeriene care au ajuns pe teritoriul nostru, am primit ajutor și acum suntem mult mai bine protejați. Intenționăm să facem același lucru și la Marea Neagră, să suplimentăm echipamentele, să fim mai bine pregătiți, dar fără să escaladăm situația”, a afirmat șeful statului, care a vorbit și despre consolidarea capacităților defensive ale României.
Președintele a mai spus că România își majorează treptat bugetul pentru apărare, însă deficitul bugetar ridicat limitează capacitatea Bucureștiului de a ajunge la nivelul cheltuielilor militare ale Poloniei, care se apropie de 5% din PIB. Acesta este nivelul de cheltuieli stabilit ca obiectiv de Donald Trump, pe care aliații NATO au convenit să îl atingă până în 2035.
Nicușor Dan a subliniat importanța strategică pentru Statele Unite a bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța, în contextul securității la Marea Neagră. Președintele a amintit că Bucureștiul a permis forțelor americane să utilizeze baza aeriană în timpul războiului purtat de administrația Donald Trump împotriva Iranului în acest an, în timp ce alte capitale europene au refuzat accesul Statelor Unite la propriile facilități militare.
Pe lângă facilitățile de la Mihail Kogălniceanu, Statele Unite au personal militar și sisteme de apărare împotriva rachetelor balistice la baza de la Deveselu, în sudul României, în apropierea graniței cu Bulgaria.
În interviul acordat Financial Times, Nicușor Dan a afirmat că relațiile dintre București și administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada imediat următoare anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024, pe fondul acuzațiilor privind ingerința rusă.
În 2025, vicepreședintele american JD Vance a invocat cazul României ca exemplu al presupuselor măsuri luate în Europa împotriva politicienilor de dreapta, punând sub semnul întrebării soliditatea dovezilor privind amestecul Rusiei.
Nicușor Dan, ales președinte în urma repetării scrutinului, a minimalizat însă tensiunile inițiale și a explicat că acestea au fost generate, în parte, de lipsa de informații a noii administrații americane despre relația bilaterală.
„Era o nouă administrație în SUA, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală”, a declarat președintele. „Cred că, foarte curând după aceea, au înțeles”, a conchis el.
