PE avansează noile reguli pentru infrastructura energetică europeană. Virgil Popescu: Rețelele mai bine interconectate pot reduce costurile energiei

Actualizarea Regulamentului TEN-E urmărește consolidarea securității aprovizionării cu energie, contribuția la reducerea prețurilor pentru gospodării și întreprinderi și sprijinirea obiectivelor UE privind neutralitatea climatică, informează un comunicat oficial al Legislativului European. 

Joi, eurodeputații din Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) au propus modificări ale normelor care reglementează infrastructura energetică transeuropeană – rețeaua de conducte, cabluri și alte instalații care permit transportul energiei peste granițe în interiorul UE. Noile norme ar trebui să consolideze securitatea energetică prin îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere și reducerea blocajelor, contribuind astfel la o circulație mai eficientă a energiei pe întreg continentul.

Eurodeputatul Virgil Popescu, shadow raportor al grupului PPE pentru dosarul TEN-E, a salutat votul din Comisia ITRE, pe care îl consideră „un pas important către construirea infrastructurii energetice de care Europa are cu adevărat nevoie”, subliniind că rețelele mai bine interconectate și mai eficiente pot reduce costurile energiei, consolida concurența și securitatea energetică și permite energiei să ajungă acolo unde este cea mai mare nevoie de ea.

„Compromisul adoptat astăzi oferă un cadru echilibrat și pragmatic pentru transformarea obiectivelor energetice europene în infrastructură concretă, care consolidează securitatea energetică a Europei și contribuie, în același timp, la reducerea costurilor energetice pentru gospodării și întreprinderi”, a mai adăugat europarlamentarul liberal.

Mai puțină birocrație

Actualizarea va permite o planificare mai eficientă, acordând Comisiei Europene un rol mai important în elaborarea unui scenariu energetic comun și asigurând faptul că deciziile privind infrastructura se bazează pe date comune și coerente. Legislația va introduce, de asemenea, noi instrumente pentru identificarea sistematică a deficiențelor din rețelele de electricitate și hidrogen, astfel încât investițiile să fie direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

Propunerea simplifică procesul de autorizare pentru proiectele-cheie, reducând întârzierile administrative. Înainte de aprobarea unei noi infrastructuri fizice, autoritățile vor trebui să analizeze dacă rețelele existente pot fi optimizate sau dacă soluțiile digitale și cele care vizează gestionarea cererii ar putea răspunde nevoii identificate.

Contribuție la reducerea prețurilor energiei

În amendamentele lor, eurodeputații susțin că extinderea infrastructurii de rețea ar trebui să sprijine în mod activ integrarea pieței, acordând o atenție deosebită efectelor asupra stabilității prețurilor și adecvanței resurselor, întrucât o integrare mai profundă a pieței energetice poate contribui la reducerea prețurilor pentru gospodării și întreprinderi.

Eurodeputații insistă, de asemenea, asupra necesității implementării și integrării la timp a tehnologiilor cu emisii nete zero. Aceștia extind lista priorităților în materie de infrastructură care trebuie luate în considerare, incluzând echipamente și instalații destinate protejării și consolidării rezilienței elementelor critice ale rețelelor, echipamente de monitorizare, control și digitalizare, precum și proiecte care contribuie la adaptarea infrastructurii energetice la schimbările climatice.

Ultimele Articole

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Din aceeași categorie

Diana Zaim
Diana Zaimhttp://www.caleaeuropeana.ro
Diana Zaim este fotojurnalist și coordonator al rubricii de sănătate, preocupată de politici de sănătate și acces la servicii medicale în România și la nivel european. Este câștigătoare a Premiului Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana a urmat programul de master „Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. În activitatea sa jurnalistică, acoperă, inclusiv din teren, activitatea principalelor instituții ale Uniunii Europene.

Articole Populare