Comisia pentru sănătate publică a Parlamentului European a adoptat miercuri, 24 iunie, poziția sa privind primul plan european dedicat sănătății cardiovasculare, solicitând o abordare coordonată la nivelul UE pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și a factorilor de risc asociați, inclusiv diabetul, hipertensiunea arterială, cancerul, bolile cronice de rinichi și obezitatea.
Raportul reprezintă răspunsul Parlamentului European la „Safe Hearts Plan”, prima strategie europeană dedicată combaterii bolilor cardiovasculare, prezentată de Comisia Europeană în decembrie 2025.
„Prea mult timp, Europa s-a concentrat pe plata consecințelor bolilor cardiovasculare, în loc să abordeze cauzele acestora. Acest raport marchează o schimbare către prevenție. El solicită măsuri mai ferme și mai progresiste împotriva factorilor comerciali care afectează sănătatea, de la promovarea noilor produse cu nicotină către copii până la lipsa de transparență privind alcoolul și alimentele nesănătoase. Dacă suntem serioși în privința reducerii impactului celui mai mare ucigaș din Europa, avem nevoie de politici de sănătate publică bazate pe dovezi, nu pe interese comerciale”, a declarat raportoarea pe acest dosar, eurodeputata croată Romana Jerković (S&D).
Eurodeputații cer măsuri de reglementare mai stricte pentru reducerea accesibilității, atractivității și consumului produselor din tutun și nicotină, inclusiv a noilor produse și dispozitive apărute pe piață. Raportul solicită includerea acestora în domeniul de aplicare al Directivei privind produsele din tutun și extinderea normelor privind publicitatea și sponsorizarea pentru a acoperi în mod explicit promovarea pe rețelele sociale.
Documentul solicită, de asemenea, statelor membre să desfășoare campanii de informare privind riscurile cardiovasculare și alte efecte asupra sănătății asociate consumului nociv de alcool, în special atunci când acesta depășește nivelurile recomandate de comunitatea științifică.
În ceea ce privește alimentația, eurodeputații evidențiază beneficiile dietelor echilibrate, precum dieta mediteraneană și cea nordică, precum și ale dietelor bazate pe produse vegetale sau alimente ecologice. Totodată, aceștia solicită îmbunătățirea etichetării nutriționale pe partea frontală a ambalajelor și evaluări mai aprofundate ale efectelor asupra sănătății generate de consumul de alimente ultraprocesate și băuturi energizante.
Raportul susține introducerea unor controale cardiovasculare periodice, în special pentru persoanele care prezintă cel puțin un factor de risc sau au antecedente familiale de boli cardiovasculare premature. De asemenea, eurodeputații cer măsuri suplimentare pentru a asigura accesul rapid și accesibil la servicii medicale de calitate pentru persoanele care trăiesc cu afecțiuni cardiovasculare și pentru a reduce inegalitățile legate de venituri, ocupare, condițiile de locuire, gen, vârstă sau accesul la servicii de sănătate.
Printre recomandările adoptate se numără și extinderea programelor de informare privind resuscitarea cardio-respiratorie (CPR), precum și introducerea formării obligatorii în domeniu în școli și la locul de muncă.
Raportul a fost adoptat cu 38 de voturi pentru, două împotrivă și o abținere. Parlamentul European urmează să se pronunțe în plen asupra documentului în sesiunea din septembrie 2026.
Potrivit Comisiei Europene, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Uniunea Europeană, fiind responsabile pentru aproximativ 1,7 milioane de decese anual. Aproximativ 62 de milioane de persoane trăiesc cu o afecțiune cardiovasculară în UE, iar în fiecare an sunt diagnosticate aproape 13 milioane de cazuri noi. Executivul european estimează că aproximativ 80% dintre bolile cardiovasculare, inclusiv bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale, pot fi prevenite.
