Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a readus marți în atenție subiectul aderării României la zona euro, explicând că țara noastră îndeplinea criteriile tehnice între 2013 și 2015, însă obiectivul a fost abandonat din motive politice. În opinia sa, reluarea discuției privind adoptarea monedei unice europene va fi posibilă abia după ce actuala corecție fiscală, estimată să dureze între cinci și șapte ani, va fi încheiată.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, “probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară. Inflația va forma o “cocoașă” în septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă.
În ceea ce privește adoptarea monedei euro, Mugur Isărescu a explicat că România a îndeplinit condițiile de aderare la zona Euro între 2013 și 2015. Cu toate acestea, s-a renunțat la un orizont de timp pentru aderare în momentul în care s-a renunțat la ținta fiscal-bugetară. Aceasta a fost o decizie politică, susținută de „mai toate partidele și guvernele care au fost”, a spus el, citat de Radio Europa Liberă.
„S-a renunțat la orizontul aderării la moneda euro în momentul în care s-a renunțat la o țintă fiscal-bugetară. Iar asta a fost o decizie politică. Am trăit aceste lucruri și pot să vorbesc liber”, a spus guvernatorul BNR la prezentarea Raportului privind inflația.
„Prin 2013-2014- 2015 îndeplineam criteriile de aderare. Chiar președintele Băsescu a stabilit o dată țintă. Dar apoi, s-a considerat politic că datoria publică e prea mică și că putem să ne folosim de acest avantaj. Și aproape toate partidele și guvernele care s-au perindat n-au mai ținut la această țintă fiscală”, a spus Isărescu.
Guvernatorul a mai spus ultima ședință dedicată adoptării euro a avut loc în 2018, la Academia Română, moment la care BNR era deja pregătită cu echipe tehnice avansate, inclusiv una pentru gestionarea numerarului euro.
Actualul guvernator, care a ocupat și poziția de premier în anul 2000, a precizat că nu există un singur partid care să ne fi îndepărtat de zona euro, ci toate formațiunile politice au mers în această direcție.
„Și nu a fost un singur partid care… toți au mers pe linia asta, să apese mai mult sau mai puțin pe stimularea fiscală. În 2018 a fost fost ultima ședință pe această temă, dacă mi-aduc aminte Academia Română. Pe urmă am renunțat și noi la toate comitetele pe care le aveam pentru a trece la euro. Și am avut vreo trei comitete, inclusiv unul tehnic, legat de partea legată de numerar- cum se aduce numerarul în euro în țară, cum se distribuie.
Isărescu a mai declarat că, având în vedere că actuala corecție fiscală ar putea dura „cinci sau șapte ani”, discuția despre posibila aderare a României la euro ar putea fi reluată abia după această perioadă.
“Eram foarte avansați. Acum, dacă corecția fiscală înseamnă cinci sau șapte ani, înseamnă că mai discutăm despre euro peste cinci-șapte ani”, a mai spus Isărescu.
În prezent, 20 de state membre ale Uniunii Europene fac parte din zona euro, Bulgaria urmând să devină la 1 ianuarie 2026 al 21-lea stat care adoptă moneda unică europeană. Cea mai recentă țară care a aderat la moneda comună a fost Croația, în 2023.
Cel mai recent raport de convergență publicat de Comisia Europeană, în 2024, arată că România este statul care, la fel ca și în precedentele rapoarte din 2020 și 2022, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune. Față de rapoartele precedente, din 2020 și 2022, România nu mai este unicul stat membru UE care nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la zona euro, ci este acompaniată în această galerie de Polonia și de Ungaria.
Deși țara noastră nu îndeplinește niciun criteriu de aderare, România este în topul țărilor unde cetățenii (71%) susțin adoptarea monedei euro.
Chiar dacă sprijinul cetățenesc din România pentru adoptarea monedei comune este ridicat, tema și-a pierdut din tracțiune la nivelul discursului public.
În 2017, președintele de atunci Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.
