Comisia Europeană a publicat miercuri, 26 iunie, raportul său de convergență, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, de Cehia, de Ungaria, de Polonia, de România și de Suedia în direcția aderării la zona euro, România fiind statul care, la fel ca și în precedentele rapoarte din 2020 și 2022, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune.
Raportul concluzionează că statele membre incluse în raport prezintă rezultate mixte în ceea ce privește convergența nominală. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile de aderare la zona euro, arată un comunicat al executivului european remis CaleaEuropeană.ro.
Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.
Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile, cu excepția unuia, și în care legislația națională poate fi considerată compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare.
Dintre cele șase țări aspirante la aderare la zona euro, Suedia îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor, Bulgaria și Suedia îndeplinesc criteriul privind finanțele publice și se așteaptă ca Cehia să îl îndeplinească pe baza raportului Comisiei din 19 iunie în temeiul articolului 126 alineatul (3), Bulgaria, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung, Bulgaria îndeplinește criteriul ratei de schimb.
Niciunul dintre celelalte state membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): înainte de a adera la zona euro, sunt necesari cel puțin doi ani de participare la mecanism fără tensiuni valutare grave. Față de rapoartele precedente, din 2020 și 2022, România nu mai este unicul stat membru UE care nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la zona euro, ci este acompaniată în această galerie de Polonia și de Ungaria, Comisia Europeană luând în calcul să deschidă în cazul ambelor țări proceduri de deficit excesiv.
Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile de adoptare a monedei euro
În ceea ce privește România, țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în urmă cu doi, respectiv patru ani, când au fost prezentate rapoartele din 2020 și 2020 care constatau că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.
“În lumina evaluării sale privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii suplimentari relevanți, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro“, se arată în raport.
Legislația din România – în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale a României din 28 iunie 2004 (Legea BNR) – nu este pe deplin compatibilă cu cerințele articolului 131 din TFUE.
România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor.
Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 7,6%, cu mult peste valoarea de referință de 4,1%. Se preconizează că aceasta va rămâne cu mult peste valoarea de referință în lunile următoare.
România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice.
“România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. La 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), în vederea încetării situației de deficit public excesiv în România până cel târziu în 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a recomandat o decizie a Consiliului prin care se constata că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7). Deficitul public general a rămas ridicat în 2023, ajungând la 6,6% din PIB. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii în continuare ridicate a cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește bunurile și serviciile, transferurile sociale și cheltuielile de personal. O încetinire a veniturilor publice, datorată unei creșteri a PIB-ului nominal mai slabe decât se preconiza, a jucat, de asemenea, un rol. Previziunile economice din primăvara anului 2024 ale Comisiei estimează că deficitul public general va crește la 6,9% din PIB în 2024. Conform previziunilor, acesta va crește ușor și mai mult, ajungând la 7,0 % din PIB în 2025, în ipoteza “nicio schimbare de politică”. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,5% în 2022 la 48,8% în 2023 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2024 și 53,9% în 2025. Riscurile de sustenabilitate a datoriei publice a României par a fi ridicate pe termen mediu, în special din cauza faptului că se preconizează o creștere rapidă a datoriei publice până la aproximativ 103% din PIB în 2034. România dispune de cadrul legislativ adecvat, însă punerea în aplicare a cadrului său fiscal a fost, în general, deficitară”, se arată în raport.
România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb.
“Leul românesc nu participă la ERM II. România aplică un sistem de curs de schimb de tip “crawl”, care permite intervențiile băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea anticipațiilor inflaționiste. Leul s-a depreciat față de euro în 2022 și 2023. În mai 2024, leul era cu aproximativ 0,6% mai slab față de euro decât cu doi ani mai devreme”, mai precizează Comisia Europeană.
România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
“Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 5,5%. Rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc în prima jumătate a anului 2022, de la 5,4% în ianuarie 2022 la 9,3% în iulie 2022, reflectând în mare măsură înăsprirea monetară și creșterea inflației, împreună cu creșterea aversiunii la risc a pieței. Rata dobânzii pe termen lung a scăzut apoi semnificativ în a doua jumătate a anului 2022 și în cea mai mare parte a anului 2023, reflectând perspectivele de scădere a inflației. În primele 5 luni ale anului 2024, rata dobânzii pe termen lung din România a fost în general stabilă, situându-se la 6,3% în mai 2024. Diferențialul pe termen lung față de obligațiunile germane de referință a fost de 377 puncte de bază în luna respectivă, în scădere de la 818 puncte de bază în iulie 2022”, mai explică executivul european.
77% dintre români susțin adoptarea monedei euro
Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, majoritatea cetățenilor (59%) din statele membre care nu fac parte din zona euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor membre care o utilizează deja. O majoritate (53%) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei personal (56%).
În general, 58% dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor. Sprijinul este deosebit de pronunțat în România (77%) și Ungaria (76%), urmate de Suedia (55%), Cehia (49%), Bulgaria (49%) și Polonia (47%). Favorabilitatea crește în special în Cehia, cu 6 puncte în plus față de anul trecut.
Deși sprijinul cetățenesc din România pentru adoptarea monedei comune este ridicat, tema și-a pierdut din tracțiune la nivelul discursului public.
În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.
Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.
Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.
Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.
Zona euro reunește în prezent 20 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Croația, la 1 ianuarie 2023.
