Connect with us

U.E.

Raport Comisia Europeană: România, acompaniată de Polonia și de Ungaria în galeria țărilor UE care nu îndeplinesc niciun criteriu de aderare la zona euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a publicat miercuri, 26 iunie, raportul său de convergență, în care evaluează progresele realizate de Bulgaria, de Cehia, de Ungaria, de Polonia, de România și de Suedia în direcția aderării la zona euro, România fiind singurul stat care, la fel ca și în precedentele rapoarte din 2020 și 2022, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune.

Raportul concluzionează că statele membre incluse în raport prezintă rezultate mixte în ceea ce privește convergența nominală. Niciunul dintre aceste state membre nu îndeplinește în prezent toate criteriile de aderare la zona euro, arată un comunicat al executivului european remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.

Bulgaria este singura țară care îndeplinește toate criteriile, cu excepția unuia, și în care legislația națională poate fi considerată compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare.

Dintre cele șase țări aspirante la aderare la zona euro, Suedia îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor, Bulgaria și Suedia îndeplinesc criteriul privind finanțele publice și se așteaptă ca Cehia să îl îndeplinească pe baza raportului Comisiei din 19 iunie în temeiul articolului 126 alineatul (3), Bulgaria, Cehia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung, Bulgaria îndeplinește criteriul ratei de schimb.

Niciunul dintre celelalte state membre nu este membru al mecanismului cursului de schimb (ERM II): înainte de a adera la zona euro, sunt necesari cel puțin doi ani de participare la mecanism fără tensiuni valutare grave. Față de rapoartele precedente, din 2020 și 2022, România nu mai este unicul stat membru UE care nu îndeplinește niciun criteriu de aderare la zona euro, ci este acompaniată în această galerie de Polonia și de Ungaria, Comisia Europeană luând în calcul să deschidă în cazul ambelor țări proceduri de deficit excesiv.

Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile de adoptare a monedei euro

În ceea ce privește România, țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în urmă cu doi, respectiv patru ani, când au fost prezentate rapoartele din 2020 și 2020 care constatau că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.

“În lumina evaluării sale privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii suplimentari relevanți, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro“, se arată în raport.

Legislația din România – în special Legea nr. 312 privind Statutul Băncii Naționale a României din 28 iunie 2004 (Legea BNR) – nu este pe deplin compatibilă cu cerințele articolului 131 din TFUE.

România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor.

Rata medie a inflației în România în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 7,6%, cu mult peste valoarea de referință de 4,1%. Se preconizează că aceasta va rămâne cu mult peste valoarea de referință în lunile următoare.

România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice.

“România face obiectul unei proceduri de deficit excesiv. La 18 iunie 2021, Consiliul a adoptat o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), în vederea încetării situației de deficit public excesiv în România până cel târziu în 2024. La 19 iunie 2024, Comisia a recomandat o decizie a Consiliului prin care se constata că România nu a luat măsuri eficiente ca răspuns la recomandarea formulată în temeiul articolului 126 alineatul (7). Deficitul public general a rămas ridicat în 2023, ajungând la 6,6% din PIB. Acest lucru s-a datorat în principal creșterii în continuare ridicate a cheltuielilor publice, în special în ceea ce privește bunurile și serviciile, transferurile sociale și cheltuielile de personal. O încetinire a veniturilor publice, datorată unei creșteri a PIB-ului nominal mai slabe decât se preconiza, a jucat, de asemenea, un rol. Previziunile economice din primăvara anului 2024 ale Comisiei estimează că deficitul public general va crește la 6,9% din PIB în 2024. Conform previziunilor, acesta va crește ușor și mai mult, ajungând la 7,0 % din PIB în 2025, în ipoteza “nicio schimbare de politică”. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,5% în 2022 la 48,8% în 2023 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2024 și 53,9% în 2025. Riscurile de sustenabilitate a datoriei publice a României par a fi ridicate pe termen mediu, în special din cauza faptului că se preconizează o creștere rapidă a datoriei publice până la aproximativ 103% din PIB în 2034. România dispune de cadrul legislativ adecvat, însă punerea în aplicare a cadrului său fiscal a fost, în general, deficitară”, se arată în raport.

România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb.

“Leul românesc nu participă la ERM II. România aplică un sistem de curs de schimb de tip “crawl”, care permite intervențiile băncii centrale pe piața valutară. Stabilitatea cursului de schimb a fost utilizată de BNR ca un mecanism important pentru asigurarea stabilității financiare și ancorarea anticipațiilor inflaționiste. Leul s-a depreciat față de euro în 2022 și 2023. În mai 2024, leul era cu aproximativ 0,6% mai slab față de euro decât cu doi ani mai devreme”, mai precizează Comisia Europeană.

România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.

“Rata medie a dobânzii pe termen lung în cele 12 luni până în mai 2024 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 5,5%. Rata dobânzii pe termen lung în România a crescut brusc în prima jumătate a anului 2022, de la 5,4% în ianuarie 2022 la 9,3% în iulie 2022, reflectând în mare măsură înăsprirea monetară și creșterea inflației, împreună cu creșterea aversiunii la risc a pieței. Rata dobânzii pe termen lung a scăzut apoi semnificativ în a doua jumătate a anului 2022 și în cea mai mare parte a anului 2023, reflectând perspectivele de scădere a inflației. În primele 5 luni ale anului 2024, rata dobânzii pe termen lung din România a fost în general stabilă, situându-se la 6,3% în mai 2024. Diferențialul pe termen lung față de obligațiunile germane de referință a fost de 377 puncte de bază în luna respectivă, în scădere de la 818 puncte de bază în iulie 2022”, mai explică executivul european.

77% dintre români susțin adoptarea monedei euro

Conform celui mai recent sondaj Eurobarometru, majoritatea cetățenilor (59%) din statele membre care nu fac parte din zona euro consideră că moneda comună a avut un impact pozitiv asupra statelor membre care o utilizează deja. O majoritate (53%) consideră, de asemenea, că introducerea monedei euro ar avea consecințe pozitive pentru țara lor și pentru ei personal (56%).

În general, 58% dintre respondenți sunt în favoarea introducerii monedei euro în țara lor. Sprijinul este deosebit de pronunțat în România (77%) și Ungaria (76%), urmate de Suedia (55%), Cehia (49%), Bulgaria (49%) și Polonia (47%). Favorabilitatea crește în special în Cehia, cu 6 puncte în plus față de anul trecut.

Deși sprijinul cetățenesc din România pentru adoptarea monedei comune este ridicat, tema și-a pierdut din tracțiune la nivelul discursului public.

În 2017, președintele Klaus Iohannis a solicitat, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, Guvernului și Băncii Naționale să prezinte un plan și un calendar pentru adoptarea monedei unice. Ulterior, pe 28 martie 2018, a fost înființată Comisia Națională de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro, condusă de Guvern, BNR și Academia Română și având ca sarcină elaborarea Planului Naţional de aderare la zona euro. Raportul de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro realizat în decembrie 2018 de Guvern și de Banca Națională a indicat că România va îndeplini criteriile pentru aderare la zona euro în 2024-2026 și a reliefat, în consecință, trei scenarii pentru atingerea convergenței necesare.


Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.

Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.

Zona euro reunește în prezent 20 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Croația, la 1 ianuarie 2023.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

Published

on

© European Union - Source : EP

Consiliul UE a decis astăzi să prelungească până la 27 iulie 2025 măsurile restrictive în contextul sprijinului militar al Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii. Măsurile restrictive existente vor continua să fie revizuite anual.

În prezent, regimul de sancțiuni se aplică unui număr de 12 persoane și nouă entități.

Cei vizați sunt supuși unei înghețări a activelor, iar furnizarea de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, către aceștia sau în beneficiul lor este interzisă. De asemenea, persoanele fizice listate au interdicție de călătorie în UE.

În concluziile sale din 21 și 22 martie 2024, Consiliul European a solicitat terților, inclusiv Iranului, să înceteze imediat furnizarea de sprijin material pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European și-a reiterat angajamentul de a lua măsuri restrictive suplimentare împotriva Iranului, în special în legătură cu vehiculele aeriene fără pilot (UAV) și rachetele. În final, Consiliul European a reiterat că UE rămâne pe deplin angajată să contribuie la de-escaladarea și securitatea în regiune.

Pe 14 mai 2024, Consiliul a extins domeniul de aplicare al cadrului UE pentru măsuri restrictive în contextul sprijinului militar al Iranului pentru războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a acoperi atât dronele, cât și rachetele, precum și sprijinul programului iranian de drone și rachete pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii.

Mai mult, Consiliul a interzis exportul unor componente suplimentare utilizate în dezvoltarea și producția de UAV-uri din UE către Iran.

Pe 31 mai și 24 iunie, Consiliul a inclus pe listă șase persoane și patru entități în cadrul acestui cadru.

Continue Reading

U.E.

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

Published

on

© European Union, 2024

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, a fost un candidat proeminent în ultimele luni pentru funcția de secretar general al NATO, însă reputația sa fermă împotriva Rusiei i-a redus șansele pentru ocuparea acestei poziții. Statele membre NATO, în special cele din Uniunea Europeană, au considerat că numirea unui lider baltic ar transmite un mesaj prea puternic președintelui rus Vladimir Putin. În plus, posibilitatea unei schimbări în conducerea SUA și impactul potențial al revenirii lui Donald Trump au fost factori suplimentari care au influențat decizia finală. Kallas a acceptat situația și l-a susținut pe olandezul Mark Rutte pentru poziția de șef al NATO. Observatorii cred că această retragere a fost parte a unui acord care i-a deschis calea pentru a deveni Înalt Reprezentant al UE pentru Politică Externă, relatează DW

Prioritățile de politică externă ale Kajei Kallas

Experții consideră că Kallas este potrivită pentru perioada actuală, având în vedere accentul pe întărirea apărării împotriva Rusiei. Fiind prim-ministru al Estoniei, o fostă republică sovietică, și având o mamă deportată în copilărie în Siberia, Kallas este conștientă de consecințele unei înfrângeri a Ucrainei în fața Rusiei. Prioritatea sa principală va fi pregătirea Europei pentru a preveni incursiunile teritoriale viitoare ale Rusiei.

Războiul din Ucraina a evidențiat vulnerabilitățile Europei, cum ar fi producția insuficientă de muniție și lacunele legate de capabilitățile de supraveghere prin satelit. În acest sens, Kallas a propus împrumuturi comune ale UE pentru a finanța extinderea capabilităților de apărare. Deși Franța susține ideea, va fi mai dificil să convingă statele fiscal prudente, precum Germania.

Provocări și viziuni de politică externă

Există îngrijorări legate de posibile conflicte de competențe în cadrul blocului și dacă concentrarea noului Înalt Reprezent pe Rusia ar putea umbri activitatea viitorului șef al NATO, Mark Rutte. În martie, Kallas a clarificat că, în termeni de criză militară, NATO este responsabilă cu gestionarea situației, dar îmbunătățirea industriei de apărare este și un domeniu în care UE are un rol de jucat.

Provocarea majoră a Kajei Kallas va fi definirea viziunii sale de politică externă în relațiile cu Iran, China și Orientul Mijlociu. Kristi Raik, director adjunct la ICDS, a declarat că Kallas va avea o viziune critică asupra Chinei și Iranului, evaluându-le în funcție de legăturile lor cu Moscova. Raik a adăugat că aceasta va pune accent pe promovarea unei ordini mondiale multilaterale și bazate pe reguli, ceea ce este de așteptat pentru cineva dintr-un stat mic. „Ea provine dintr-un stat mic, așa că este foarte firesc să pună un accent puternic pe o ordine bazată pe reguli, în care acordurile internaționale sunt valide și normele respectate.”

În mai, Estonia a votat pentru o rezoluție a ONU care a promovat statutul Palestinei la membru cu drepturi depline. „Kallas personal nu a fost vehementă cu privire la alte chestiuni de politică externă în afară de Rusia”, a adăugat Merili Arjakas de la ICDS. „În orice caz, totul se va reduce la ceea ce decide UE în ansamblu cu privire la chestiunile majore de politică externă.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

Published

on

© European Union, 2019/Source: EC - Audiovisual Service

Comisarii Adina Vălean și Virginijus Sinkevičius i-au adus la cunoștință președintei Ursula von der Leyen decizia de a demisiona din executivul european pentru a ocupa locurile în Parlamentul European.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, efectul demisiilor comisarului Adina Vălean și comisarului Virginijus Sinkevičius va fi cu data de 15, respectiv 16 iulie.

Pentru a asigura continuitatea activității Comisiei, președinta a decis să îi atribuie temporar vicepreședintelui executiv  Maroš Šefčovič responsabilitățile pentru mediu, ocean și pescuit, pe lângă obligațiile legate de Pactul verde european și de relațiile interinstituționale și prospectivă.

Din același motiv, președinta a decis, de asemenea, să atribuie temporar responsabilitățile pentru transport comisarului Wopke Hoekstra, în plus față de portofoliul său actual axat pe acțiuni climatice.

Președinta a informat, de asemenea, Parlamentul European și Consiliul cu privire la aceste modificări temporare.

Săptămâna trecută, Adina Vălean și-a prezentat la sediul Reprezentanței Comisiei Europene din România bilanțul celor cinci ani de mandat în funcția de comisar european pentru Transporturi, asumat în 2019, înainte de a-și prelua prerogativele de eurodeputat, funcție pe care a mai deținut-o în trecut.

Citiți și: Adina Vălean prezintă bilanțul mandatului de comisar european pentru Transporturi: România a primit 12 miliarde de euro pentru acest sector, un coridor nou de transport. Portul Constanța, poartă de intrare în UE pentru mărfurile din Asia

Aceasta a fost membră a Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderare României la Uniunea Europeană, a fost vicepreședinte al acestei instituții între 2014 și 2017 și a făcut parte din comisii importante precum cea pentru industrie, cercetare și energie, sau cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, pe aceasta din urmă prezidând-o în perioada 2017-2019.

Parlamentul European recent ales se reunește săptămâna aceasta într-o sesiune plenară de constituire în care își va alege președintele pentru următorii doi ani și jumătate, va decide cine sunt cei 14 vicepreședinți și cei cinci chestori și va hotărî dacă aprobă sau nu un nou mandat al Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Ministrul Bogdan Ivan: Pregătim peste 2000 de IMM-uri pentru digitalizare prin PNRR

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Volodimir Zelenski și-a stabilit ca obiectiv ca în noiembrie să aibă toate elementele unui nou plan de pace

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Ministrul german de externe începe o vizită în Africa de Vest: Răspândirea instabilității în regiune va avea un impact direct asupra securității în Europa

U.E.5 hours ago

UE prelungește măsurile restrictive împotriva Iranului în contextul sprijinului militar pentru războiul Rusiei în Ucraina și pentru grupurile și entitățile armate din Orientul Mijlociu și regiunea Mării Roșii

U.E.6 hours ago

Care este viziunea pentru politică externă a noii șefe a diplomației UE, Kaja Kallas, potrivit experților (DW)

ROMÂNIA6 hours ago

Sebastian Burduja dă asigurări că Ministerul Energiei face tot ”posibilul pentru a menține sistemul energetic stabil și sigur” și sugerează populației o serie de măsuri pentru a evita supraîncărcarea rețelei

ROMÂNIA7 hours ago

Guvernul a semnat cu Google un memorandum pentru dezvoltarea infrastructurii digitale a României și a obiectivelor Deceniului Digital al Europei

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi Adina Vălean a demisionat pentru a-și prelua mandatul de eurodeputat. Responsabilitățile sale în materie de transport vor fi preluate temporar de comisarul Wopke Hoekstra

ROMÂNIA9 hours ago

Sebastian Burduja va discuta cu omologii din UE despre rolul energiei geotermale în mixul energetic european și implementarea cadrului politic privind energia în 2030

ROMÂNIA10 hours ago

Directorul general Adrian-Victor Vevera, mesaj la ceas aniversar: ICI București celebrează 54 de ani de excelență. Ne vom continua misiunea de a inova și de a contribui la transformarea digitală a societății

SUA11 hours ago

Joe Biden, discurs către națiune din Biroul Oval după tentativa de asasinat asupra lui Trump: În America, ne rezolvăm diferendele la urnele de vot, nu cu gloanțe

NATO3 days ago

“NATO este ca o căsnicie, trebuie să fi implicat în fiecare zi”, afirmă Stoltenberg la ultimul summit ca secretar general înainte de a preda ștafeta

NATO3 days ago

Amfitrion al celebrării a 75 de ani de NATO, Joe Biden a încheiat un summit bântuit de gafa confundării lui Zelenski cu Putin alăturându-se tradiției SUA care se întinde “de la Truman la Reagan și până la mine” de apărare a NATO

INTERVIURI3 days ago

VIDEO INTERVIU Mircea Geoană, la summitul NATO de la Washington: Sprijinul NATO, o garanție suplimentară că Ucraina și R. Moldova își pot îndeplini calea europeană

NATO4 days ago

Summitul NATO: România, reprezentată de Nicolae Ciucă la lansarea “Pactului pentru Ucraina”, alături de Biden, Zelenski, Macron și ceilalți lideri euro-atlantici

ROMÂNIA4 days ago

Guvernul aprobă Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale

MAREA BRITANIE4 days ago

În prima întâlnire cu Volodimir Zelenski, noul premier britanic îl asigură de sprijinul de neclintit al Regatului Unit: Schimbarea guvernului nu schimbă cu nimic sprijinul pe care îl vom oferi

ROMÂNIA4 days ago

Investiție de peste 100 milioane de dolari a PepsiCo într-un depozit automatizat din Popești-Leordeni. Ciolacu: Contribuiți la reducerea deficitului comercial al țării prin exportul producției către alte 17 state din lume

NATO5 days ago

La 75 de ani de NATO, liderii aliați au adoptat Declarația de la Washington: “Cale ireversibilă” a Ucrainei către NATO și o “Alianță capabilă” să apere flancul estic împotriva oricărui adversar

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, la Washington: România susține ca perspectiva transatlantică a Ucrainei să fie ireversibilă. Ajutăm Ucraina și R. Moldova pentru că putem să o facem

Trending