Comisia Europeană a concluzionat miercuri că Croaţia, țară care a aderat la Uniunea Europeană în anul 2013, este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci, se arată într-un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles cu privire la raportul de convergență 2022 care analizează rezultatele statelor care s-au angajat să adere la moneda comună, România fiind singurul stat care, la fel ca și în precedentul raport din 2020, nu îndeplinește niciun criteriu de adoptare a monedei comune.
Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Raportul constată că Croaţia îndeplineşte cele patru criterii nominale de convergenţă şi că legislaţia sa este pe deplin compatibilă cu cerinţele tratatului şi cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale/BCE.
“Astăzi, Croația a făcut un pas important către adoptarea monedei euro, moneda noastră comună. La mai puțin de un deceniu de la aderarea la UE, Croația este pregătită să adere la zona euro la 1 ianuarie. Acest lucru va face ca economia Croației să fie mai puternică, aducând beneficii cetățenilor, întreprinderilor și societății în general. Adoptarea de către Croația a monedei euro va consolida, de asemenea, moneda euro. La douăzeci de ani de la introducerea primelor bancnote, euro a devenit una dintre cele mai puternice monede din lume, îmbunătățind condițiile de viață pentru milioane de cetățeni din întreaga Uniune. Moneda euro este un simbol al forței și unității europene. Felicitări, Croația!”, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Congratulations, Croatia! 🇭🇷
Today, Croatia has made a significant step towards joining the euro, our common currency.
The @EU_Commission agrees that Croatia is ready to adopt the euro on 1 January 2023.
We will continue our close cooperation, dear @AndrejPlenkovic.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 1, 2022
Având în vedere evaluarea Comisiei şi luând în considerare factorii suplimentari relevanţi pentru integrarea economică şi convergenţă, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţelor produselor, forţei de muncă şi financiare, Comisia consideră că Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, Comisia a adoptat, de asemenea, propuneri de decizie a Consiliului şi de regulament al Consiliului privind introducerea monedei euro în Croaţia, se menţionează în comunicat.
Consiliul va lua deciziile finale privind adoptarea monedei euro de către Croaţia în prima jumătate a lunii iulie, după discuţii în cadrul Eurogrupului şi al Consiliului European şi după ce Parlamentul European şi BCE şi-au dat avizul.
“Prin urmare, raportul marchează un pas crucial şi istoric în drumul Croaţiei către adoptarea monedei euro”, subliniază Comisia Europeană.
Raportul se bazează pe criteriile de convergență, cunoscute și sub denumirea de “criteriile de la Maastricht”, care sunt prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Printre aceste criterii de convergență se numără stabilitatea prețurilor, soliditatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislației naționale cu normele uniunii economice și monetare.
Comisia Europeană: România nu îndeplinește condițiile de adoptare a monedei euro
În ceea ce privește România, țara noastră este în aceeași situație în care se afla și în urmă cu doi ani, când a fost prezentat raportul din 2020 care constata că România nu mai îndeplinește niciun criteriu de aderare la moneda euro. Regresul înregistrat de România este cât se poate de vizibil, după ce în raportul de convergență din anul 2018 țara noastră îndeplinea unul din cele patru criterii de aderare la euro, iar potrivit raportului de convergență din anul 2016 trei din cele patru criterii erau respectate.
“Având în vedere evaluarea sa privind compatibilitatea juridică și îndeplinirea cerințelor de criteriilor de convergență și ținând seama de factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile de adoptare a monedei euro”, se arată în detaliile raportului cu privire la țara noastră.
România nu îndeplinește criteriul privind stabilitatea prețurilor. Rata medie a inflației în România în perioada de 12 luni până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, peste valoarea de referință de 4,9%. Se preconizează că aceasta va rămâne peste valoarea de referință în lunile următoare.
România nu îndeplinește criteriul privind finanțele publice. România a fost supusă unei proceduri de deficit excesiv începând cu aprilie 2020, pe baza evoluțiilor pre-pandemice. La 18 iunie 2021, ținând seama de aplicarea în continuare a clauzei generale de salvgardare din Pactul de stabilitate și de creștere, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din tratat (TFUE), cu scopul de a pune capăt deficitului public excesiv din România până cel târziu în 2024. La 23 mai 2022, Comisia a concluzionat că, ținând seama de rezultatul deficitului de 7,1 % din PIB în 2021 și de efortul bugetar din 2021, România se conforma recomandării Consiliului din 18 iunie 2021, iar procedura de deficit excesiv ar trebui să fie menținută. (…) Atât pentru 2022, cât și pentru 2023, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2 % în 2020 la 48,8 % în 2021 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9 % în 2022 și 52,6 % în 2023. Riscurile sustenabilității datoriei pentru România par a fi medii pe termen mediu, în special din cauza faptului că guvernul preconizează că datoria publică va crește până la aproximativ 73% din PIB în 2032 și din cauza unor semnificative sensibilitate a proiecțiilor la evoluții macro-financiare nefavorabile.
România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb. Leul românesc nu participă la ERM II (Mecanismul ratelor de schimb). România aplică un regim de curs de schimb flotant de jure, care permite intervenții pe piața valutară din partea băncii centrale. Leul s-a depreciat în mod constant față de euro în 2020 și 2021. În aprilie 2022, leul era cu aproximativ 2% mai slab față de euro, comparativ cu doi ani mai devreme.
România nu îndeplinește criteriul privind convergența dobânzilor pe termen lung. Rata medie a dobânzii pe termen lung în perioada de un an până în aprilie 2022 a fost de 4,7%, peste valoarea de referință de 2,6%.
Raportul de convergență întocmit de Comisia Europeană este publicat concomitent cu raportul de convergență întocmit de BCE, dar separat de acesta.
Rapoartele de convergență sunt publicate o dată la doi ani sau atunci când există o cerere specifică din partea unui stat membru de a i se evalua nivelul de pregătire în ceea ce privește aderarea la zona euro, cum a fost, de exemplu, cazul Letoniei în 2013.
Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, și-au asumat angajamentul juridic de a adera la zona euro. Prin urmare, Danemarca, care a negociat un acord de neparticipare la Tratatul de la Maastricht, nu este vizată de raport.
Zona euro reunește în prezent 19 state membre, ultimul stat care a adoptat moneda unică europeană fiind Lituania, la 1 ianuarie 2015.
