Comisia Europeană a aprobat parțial cea de-a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 de miliarde de euro, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (RRF), elementul central al programului NextGenerationEU.
Potrivit unui comunicat al executivului european, acest lucru reprezintă un pas important în realizarea reformelor și a investițiilor legate de această cerere de plată, care vizează gestionarea apei, a deșeurilor și a pădurilor, decarbonizarea transporturilor și a sectorului energetic, administrația fiscală, competențele în domeniul sănătății și sectorul social.
De asemenea, măsurile vizează consolidarea procesului decizional guvernamental, promovarea digitalizării, stimularea cercetării și a mediului de afaceri, precum și sprijinirea dezvoltării sistemului de învățământ.
Comisia Europeană a constatat că România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 din cele 37 de jaloane și 35 din cele 38 de ținte stabilite în Decizia de punere în aplicare a Consiliului.
Printre măsurile emblematice din această cerere de plată se numără:
- Implementarea conexiunii rapide la internet: extinderea acoperirii cu internet de mare viteză la sute de sate rurale pe care operatorii de pe piață nu aveau motive comerciale suficiente să le deservească.
- Decarbonizarea sectoarelor transporturilor și energiei și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon: achiziționarea de vehicule ecologice pentru administrațiile publice, casarea vehiculelor vechi poluante și reducerea progresivă a dependenței de energia electrică produsă din combustibili fosili prin creșterea producției interne de energie electrică din surse regenerabile.
- Digitalizarea universităților și a administrației fiscale: România a consolidat infrastructura digitală a universităților și a sporit disponibilitatea și utilizarea serviciilor fiscale digitale.
Cele șase ținte și jaloane din cea de-a cincea cerere de plată față de care Comisia Europeană a concluzionat că nu au fost îndeplinite corespunzător fac referire la: intrarea în vigoare a actelor juridice care permit utilizarea terenurilor de stat pentru investiții în energie din surse regenerabile și care sprijină introducerea pe piață a hidrogenului din surse regenerabile, la crearea unui registru național unic pentru terenurile de stat, la reducerea timpului mediu necesar pentru efectuarea intervențiilor asupra rețelei de transport a energiei electrice, la aplicarea testului pentru întreprinderile mici și mijlocii și la îmbunătățirea accesului întreprinderilor la finanțare prin garanții de portofoliu.
Comisia Europeană a transmis Comitetului Economic și Financiar (CEF) evaluarea sa preliminară privind îndeplinirea de către România a țintelor și jaloanelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a-și formula avizul. Plata către România poate avea loc după emiterea avizului CEF și adoptarea unei decizii de plată de către Comisie.
Comisia Europeană va comunica în scurt timp României motivele pentru care consideră că anumite ținte și jaloane nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. România are apoi la dispoziție două luni pentru prezenta observațiile.
Dacă, în urma observațiilor transmite de țara noastră, executivul european își menține evaluarea conform căreia țintele și jaloanele nu au fost îndeplinite satisfăcător, atunci Comisia Europeană va reduce din suma totală de 2,67 de miliarde de euro valoarea aferentă țintelor și jaloanelor neîndeplinite.
România a depus cea de-a cincea cerere de plată la data de 15 august 2026, în valoare totală de 2,84 de miliarde de euro.
Planul de Redresare și Reziliență al României prevede o serie de investiții și reforme de amploare, menite să sporească sustenabilitatea și reziliența economiei și societății românești. Planul este în valoare de 19,6 miliarde de euro, din care 13,1 miliarde de euro sub formă de granturi și 6,5 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.





