Președinția irlandeză a Consiliului UE propune reducerea perioadei de probă pentru noile state membre de la 15 la 10 ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă cinci ani, în timp ce guvernele se pregătesc să-și definitiveze poziția cu privire la noile măsuri de protecție.
În ultimele săptămâni, țările UE au discutat despre modul de punere în aplicare a măsurilor de protecție mai stricte propuse de Comisia Europeană la începutul lunii octombrie, inclusiv o perioadă de probă în timpul căreia drepturile de vot ale noilor membri ar putea fi suspendate.
Guvernul irlandez, care prezidează discuțiile, a distribuit un proiect de document care sintetizează pozițiile inițiale ale statelor membre. Ambasadorii îl vor discuta miercuri, ca bază pentru tratatul de aderare al Muntenegrului.
„Președinția a propus o durată de zece ani, cu posibilitatea unei prelungiri de cinci ani. Deși această propunere se bucură de un sprijin larg, o serie de state membre doresc în continuare o durată mai lungă, de 15 ani, invocând necesitatea de a asigura o măsură de descurajare eficientă sau un răspuns la eventualele recidive pe o perioadă mai îndelungată după aderare”, se arată în documentul consultat de Euronews.
Irlanda recunoaște că statele membre rămân divizate cu privire la elementele esențiale ale domeniului de aplicare. Unele guverne se opun declanșării mecanismelor de protecție instituționale în cazul unei încălcări a principiului cooperării loiale, care poate fi dificil de evaluat în mod obiectiv.
„Statele membre au subliniat importanța suspendării dreptului de vot ca măsură potențială în cadrul acestui mecanism de protecție pentru încălcări deosebit de grave. Cu toate acestea, un număr redus de state membre se opun unei astfel de opțiuni”, continuă documentul.
Președinția irlandeză recunoaște, de asemenea, că guvernanța necesită discuții suplimentare. Comisia a propus ca procesul să fie declanșat, cu excepția cazului în care o majoritate calificată a statelor membre se opune.
Unele țări susțin această așa-numită „majoritate calificată inversă”, în timp ce altele susțin că gravitatea măsurii impune unanimitatea. Drept compromis, președinția propune utilizarea majorității calificate simple.
Monitorizarea preaderării
Comisia Europeană a propus, de asemenea, un mecanism de monitorizare pentru a se asigura că țările candidate își respectă angajamentele înainte de aderarea oficială la Uniune, cu posibilitatea de a amâna aderarea în cazurile cele mai grave.
Documentul menționează un sprijin larg pentru monitorizarea preaderării în ceea ce privește așa-numitele elemente fundamentale, precum valorile UE, statul de drept și independența justiției.
Președinția irlandeză a Consiliului UE a recunoscut că mai multe state membre doresc ca monitorizarea să includă și alinierea la politica externă și de securitate comună (PESC) a UE. Această aliniere a devenit un instrument-cheie pentru a împiedica țările candidate să intre în orbita unor puteri străine.
Conform documentului, pare să existe un sprijin general pentru introducerea unui nou paragraf care să faciliteze colaborarea cu statele candidate în cazul în care se propun măsuri, precum și pentru corelarea monitorizării preaderării cu clauza de amânare, monitorizarea continuând în cazul unei amânări.
Mai multe state membre au solicitat, de asemenea, un mecanism de monitorizare după aderare. Președinția a omis această idee din textul juridic: în ciuda unei anumite deschideri, există îngrijorări că aceasta ar putea dubla măsurile existente.
În ceea ce privește modul de declanșare a amânării, documentul descrie o „divergență clară” între statele membre, împărțite între votul cu majoritate calificată și unanimitate ca bază pentru luarea deciziilor.
Ca posibilă soluție, președinția a propus o clauză opțională care să permită amânarea, cu majoritate calificată, în domenii care prezintă motive speciale de îngrijorare, deși acest lucru a ridicat semne de întrebare privind aplicarea sa și în cazul încălcării valorilor UE.





