Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, a transmis luni, cu ocazia unei reuniuni a miniștrilor de externe din G7, că nu are „așteptări prea mari” privind discuțiile ruso-ucrainene mediate de americani ce urmează să înceapă la Abu Dhabi, evaluând că Rusia nu este dispusă să se angajeze în acest dialog cu bună-credință pentru a pune capăt războiului care durează deja de aproape cinci ani.
„Nu am așteptări prea mari în ceea ce privește aceste discuții, deoarece nu am văzut, de fapt, niciun semn din partea Rusiei care să indice că ar fi dispusă să negocieze cu bună-credință. Ne-am dori să se instaureze un armistițiu pentru a ne putea așeza cu adevărat la masa negocierilor. De asemenea, ne-am dori să vedem din partea Rusiei un gest de bunăvoință; de exemplu, să nu mai ucidă civili în fiecare zi și să nu mai atace infrastructura civilă. Până în prezent, nu au făcut acest lucru”, a răspuns Kallas unei întrebări adresate de jurnaliști, conform Serviciului European de Acțiune Externă.
Kaja Kallas a respins ideea unei noi arhitecturi de securitate europene, amintind că există deja una instituită și stabilită prin nu mai puțin de „30 de acorduri internaționale prin care Rusia și-a asumat obligația de a respecta suveranitatea și integritatea teritorială.”
„Și chiar în ceea ce privește Ucraina, avem mai multe astfel de acorduri. Ce vreau să spun este că avem o arhitectură de securitate europeană deja instituită. Problema noastră este că Rusia nu respectă aceste acorduri. Toată atenția noastră ar trebui să se concentreze asupra modului în care ne asigurăm că Rusia își respectă efectiv obligațiile pe care și le-a asumat deja. Dacă ne gândim la Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a renunțat la armele nucleare tocmai pentru a nu fi atacată de Rusia. Avem în vigoare diverse acorduri: Actul Final de la Helsinki, OSCE – toate vizează arhitectura de securitate europeană. Singura parte care încalcă această arhitectură de securitate este Rusia. De aceea trebuie să ne asigurăm că, în cadrul acestor discuții, partea rusă face concesii clare, deoarece, în caz contrar, vom asista doar la tot mai multe astfel de atacuri”, au fost exemplele oferite de Înaltul Reprezentant al UE.
Oficialul european și-a exprimat sprijinul pentru discuții directe cu Rusia, anunțând că, împreună cu miniștrii de externe europeni, a întocmit o listă a intereselor esențiale „pentru a echilibra situația la masa negocierilor.”
„Desigur, există mai multe aspecte legate de războiul din Ucraina care depind, de fapt, de deciziile luate de Europa. Așadar, în mod evident, trebuie să fim și noi parte a acestei discuții. În ceea ce privește sancțiunile și activele înghețate, avem acorduri conform cărora nu vom debloca activele înghețate decât dacă Rusia plătește despăgubirile. Dacă vrem să avem o pace justă și durabilă, trebuie să asigurăm și tragerea la răspundere pentru crimele de război. Trebuie să ne asigurăm că Rusia nu va mai ataca. De aceea, am întocmit împreună cu miniștrii europeni de externe o listă a intereselor noastre esențiale, pentru a echilibra puțin situația la masa negocierilor. Pentru că, în acest moment, Rusia tocmai și-a prezentat cererile maxime, în timp ce noi nu solicităm nimic, iar aceasta nu poate fi o soluție bună. Din experiența mea anterioară de avocat, în care am negociat numeroase acorduri, știu că nu așa se începe”, a mai spus Kaja Kallas.
Ucraina și Rusia se întorc la masa negocierilor între 10 și 11 noiembrie, după o pauză care datează din luna februarie.
Delegațiile care participă la discuțiile găzduite de Abu Dhabi și mediate de Statele Unite oferă un mic indiciu despre modul în care se va desfășura dialogul, informează Euronews.
Kievul se bazează în mare parte pe aceeași delegație care a participat la rundele anterioare, semnalând continuitate în eforturile sale de a obține un armistițiu ca prim pas către un acord de pace mai amplu.
Delegația Ucrainei va fi condusă din nou de șeful Serviciului de Informații Externe, Rustem Umerov, care a jucat un rol central în negocierile anterioare cu Moscova.
Alături de el se vor afla Kyrylo Budanov, șeful cabinetului lui Volodimir Zelenski, Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare prezidențiale „Slujitorul Poporului”, și Serhii Kyslytsia, primul adjunct al șefului cabinetului prezidențial.
Arakhamia s-a aflat, de asemenea, la Washington săptămâna trecută, participând joi la o întâlnire la Casa Albă găzduită de prima doamnă a SUA, Melania Trump, în urma armistițiului umanitar din Oleshky, localitate ocupată de Rusia.
Toți patru au participat la rundele anterioare de negocieri, asigurând continuitatea eforturilor depuse de Kiev pentru a obține un armistițiu și a negocia garanții împotriva unei noi agresiuni din partea Rusiei.
Delegația Rusiei va fi condusă din nou de Vladimir Medinsky, consilier la Kremlin și fost ministru al culturii, care a reprezentat Moscova în negocierile anterioare cu Ucraina.
Susținător fervent al invaziei rusești, Medinsky a coordonat un manual în trei volume, intitulat „Istoria militară a Rusiei”, publicat în ianuarie 2025, care prezintă războiul din Ucraina ca o continuare a luptei sovietice împotriva Germaniei naziste.
Revenirea sa sugerează o continuitate în abordarea Moscovei în ceea ce privește negocierile, însă prezența unor înalți oficiali diplomatici și militari ridică semne de întrebare cu privire la sfera discuțiilor.
Printre aceștia se numără și viceministrul de externe Serghei Riabkov, care participă pentru prima dată la negocierile de pace privind Ucraina.
Riabkov se ocupă de relațiile Rusiei cu Statele Unite, precum și de chestiunile legate de controlul armamentului și neproliferare, inclusiv cele referitoare la programul nuclear al Iranului.
El a fost implicat îndeaproape în cererile de securitate adresate de Moscova către Washington și NATO în decembrie 2021, cu puțin timp înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă.
Aceste propuneri solicitau încetarea extinderii NATO, inclusiv aderarea Ucrainei, precum și restricții privind prezența militară a alianței în Europa de Est, urmărind, de fapt, o revenire la pozițiile de dinainte de 1997.
Moscova a cerut, de asemenea, limitarea exercițiilor militare și a desfășurării rachetelor, alături de restricții privind armele nucleare staționate în afara țărilor de origine.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a sugerat că Moscova ar putea folosi experiența lui Ryabkov în ceea ce privește aceste cereri pentru a submina eforturile Ucrainei de a obține garanții de securitate postbelice.
Rusia îl trimite, de asemenea, pe Yuri Zhigarlovsky, șef adjunct al Direcției Operative Principale a Statului Major General, care este responsabilă de planificarea și operațiunile militare.
Delegația rusă s-a întâlnit vineri cu președintele Vladimir Putin în cadrul unei ședințe a Consiliului de Securitate dedicată parțial pregătirilor pentru discuții.
Statele Unite vor fi reprezentate de ginerele lui Trump, Jared Kushner, și trimisul special Steve Witkoff.
Potrivit Politico Europe, contingentul european include consilieri de securitate națională din Franța, Regatul Unit, Germania și Italia, pe lângă înalți funcționari din cadrul NATO, precum și din Comisia Europeană și Consiliul European. Includerea unor personalități din UE, precum și a unui reprezentant italian, vine în urma unei inițiative a prim-ministrului Giorgia Meloni, care a avertizat asupra riscului de fragmentare într-o scrisoare adresată săptămâna trecută președintelui Consiliului European, António Costa.
Cu toate acestea, în ciuda prezenței lor la Abu Dhabi, nu se preconizează ca echipa europeană să fie prezentă în sala de negocieri în timpul discuțiilor, potrivit a doi înalți funcționari care cunosc formatul întâlnirii.
